Peştera Izverna, situată în munţii Mehedinţiului, la altitudinea de 600 de metri, este una dintre cele mai renumite rezervaţii speologice din Europa.
Legenda peșterii din România unde Maria Tereza a ascuns o comoară. J.Y. Cousteau a făcut-o celebră
Ea a devenit celebră şi mult căutată de străini după ce Jacques Yves Cousteau a realizat, prin galeriile ei, un film pe care l-a prezentat în secţiunea "Explorări ale secolului XX" din serialul "Muzeul Smithsonian din Washington".
Preşedintele Asociaţiei Speo Alpin Mehedinţi, Alexandru Popa, consideră că, în ţară, peştera Izverna a devenit cunoscută mai mult după 1989, când în zonă au început să apară nişte hărţi cu presupuse comori ascunse în adâncuri.
Citește și: Peștera din România care este una dintre cele mai frumoase din lume. Are mai multe „etaje”
''Căutătorii de comori sunt continuu atraşi de legenda care spune că împărăteasa Maria Tereza ar fi scufundat înt-un lac al peşterii un depozit de argint aparţinând Imperiului Austro - Ungar.
Folclor sau nu, se spune că şi tezaurul naţional al Serbiei ar fi fost îngropat aici în vremea în care cei doi prinţi moştenitori, Milan Obrenovici şi Mihail, îşi revendicau tronul, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comoara fiind transportată cu 80 de care cu poveri', a relatat Alexandru Popa.
Comoara sârbilor, între blestem și binefacere
De-a lungul ultimilor 150 de ani, în satele din Munţii Mehedinţiului au apărut zeci de poveşti legate de comoara sârbilor, potrivit jurnalmehedinți.ro.
Acestea susţin că, după ce meşterii au amenajat patru încăperi în care au depozitat-o, soldaţii i-au omorât pentru a păstra secretul, iar ei, la rândul lor, au fost otrăviţi şi aruncaţi într-un hău din care acum izvorăşte vâna unui izvor.
Citește și: Legenda peșterii Dâmbovicioara, locul unde doi haiduci își aveau „casa”. Ce furau dădeau la săraci
''Pentru prima oară, Peştera Izverna a fost explorată de biospeologul C. N. Ionescu pe o porţiune de 200 metri, a cărei descriere a publicat-o în 1914.
În anul 1951, P. A. Chappuis şi A. Winkler au făcut o descriere mai amănunţită a galeriei cercetate, iar în perioada 1964-1967, V. Decou a făcut aici cercetări de biospeologie mai amănunţite, urmat fiind, în 1973, de C. Goran care a şi reuşit să întocmească primul plan al peşterii.
În 1979, o echipă a Cercului speologic ,,Focul Viu' , condusă de S. Roată, a recartat peştera, descoperind galerii noi, lungimea acestora fiind apreciată la 1.800 metri', a precizat Alexandru Popa.
Peştera Izverna, susţin specialiştii, are cele mai multe enigme din lume, destule dintre acestea neputând fi descifrate nici astăzi, când există mijloace tehnice ultramoderne pentru explorări.
În multe puncte există capcane, porţi din stânci care se închid şi se deschid, lăsând apa subterană să inunde galeriile, tavane şi pereţi care în aparenţă se prăbuşesc spre curioşii ajunşi în adâncuri.
În anul 1980, Florin Paroiu şi Costel Vanau, pionieri ai scufundărilor din România, au fost primii care au străbătut tainicul Sifon Verde, lung de 50 de metri, apoi Sifonul Galben, dar nu au putut trece de Sifonul Negru, cel mai mare din România, având peste 400 metri lungime şi o denivelare/cascadă de 40 metri.
Izvorul cu cel mai mare debit
Din Peştera Izverna porneşte izvorul carstic cu cel mi mare debit din judeţul Mehedinţi, lucru care i-a determinat pe localnici să-l capteze şi să alimenteze cu apă potabilă localităţile din aval. În subteran, în galeria principală adică, se pătrunde din exterior printr-o poartă cu dimensiunile de 4x3 metri.
Se escaladează câteva marmite, apoi se ajunge printr-un coridor la câteva lacuri cu apă de infiltraţie, adânci de 75 centimetri.
Citește și: Misterul peșterii unde „bat” vânturi agresive. E cel mai mare labirint din România
După ce mai parcurgi în jur de 50 metri, îţi apare în cale un lac în toată puterea cuvântului, cu valuri, numit Lacul Verde, care îţi dă senzaţia că ai ajuns pe un alt tărâm, într-o lume paralelă. Pe acesta nu-l poţi străbate decât cu barca pneumatică, susţin speologii.
,,Peştera continuă cu Galeria Fosilă, cu sala stalagmitelor, lungă de 80 de metri, la capătul ei aflându-se Vestiarul Scafandrilor, o sală de prăbuşire.
Pentru turişti sau aventurieri, dincolo de Sifonul Scurt, drumul se închide, sau mai bine spus se termină într-un puţ adânc de 48 metri.
La fundul acestuia, probabil, se întinde o lume plină de fantasme, fiindcă nu puţine au fost cazurile când apa sa a adus la suprafaţă monezi de aur, un pocal şi cranii omeneşti, dovadă că legendele au şi un suport în realitate', a afirmat Popa.
Curioșii și-au pierdut viața aici
Dar Peştera Izverna, în ultimii 50 de ani şi-a cerut şi tributul. Mulţi curajoşi şi-au pierdut viaţa în măruntaiele ei.
Pe 15 noiembrie 2002, speologii maghiari Pazmendy Lorand (41 de ani) şi Szighety Gyorgy (37 de ani) au dispărut în adâncuri, atraşi de un miraj, o lumină palidă, ca un magnet. Când au ajuns în apropierea ei, au fost atraşi de o forţă nevăzută, duşi în adâncuri şi înecaţi.
La toate acestea fuseseră martori colegii lor din grupul de speologi care veniseră de la Budapesta, Bucureşti şi Drobeta Turnu Severin ca să stabilească un nou record în materie de scufundări subacvatice în peşteră.
''Oricâte capcane ar ascunde Peştera Izverna, speologii nu vor renunţa să o cerceteze. Adâncurile ei trezesc în fiecare dintre noi dorinţa de a o cunoaşte, de a spune o dată că pe Terra nu mai sunt mistere', a concluzionat speologul Alexandru Popa, potrivit Agerpres.
