Mai mulți veterani din teatrele de operații susțin că au avut probleme din cauza expunerii la o serie de substanțe nocive, iar unii dintre ei susțin că există camarazi care au făcut boli de sânge sau chiar cancere.
Armata, acuzată că nu recunoaște boli din război
Marius Apostol, președintelele Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir a declarat pentru Newsweek că în teatrele de operații au fost sigur probleme cu unele substanță nocive, că nu știe natura acestora, dar și că a simțit pe pielea lui urmările.
„Eu am făcut parte din prima rotație de militari români din Bosnia-Herțegovina. Era în 1996. Am stat șase luni. Atunci nu aveam la dispoziție apă plată, iar pentru băut foloseam apă din râul Bosna filtrată cu un echipament de prin anii ’80. Acum nu știu cu ce muniții s-a tras în timpul conflictului, dar este cert că toți, băieți tineri, vorba aia, am avut probleme cu dantura. Ne-au căzut dinții. De sus, de jos, sau din ambele. Fiecare cu particularitățile lui. Repet, nu știu de ce substanțe a fost vorba, dar ceva a fost dacă ne-au cazut dinții”, a precizat Marius Apostol.
Militarii acuză armata că nu le recunoaște bolile dobândite în războaie. "Ne-au căzut dinții"
Pe de altă parte, chestionată, o sursă din Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir care a dorit să rămână anonimă a declarat pentru Newsweek că putem discuta și de efectele uraniului sărăcit (DU – depleted uranium) asupra militarilor care au fost în teatre de operații. Problema trebuie atent studiată de autoritățile militare și nu numai. Acest uraiu sărăcit este folosit în unele muniții de mare randament.
Foto: Militarii acuză Armata că nu le recunoaște bolile dobândite în războaie. "Ne-au căzut dinții" / FB
Citește și: VIDEO TAB-ul românesc de tip sovietic, la standarde NATO. „A luptat” în Afganistan și Irak
„Au existat discuții și chiar cazuri la militari care s-au întors din Bosnia-Herțegovina, Kosovo, dar și din alte zone (teatre de operații-n.red.) și au avut probleme. Vorbim de afecțiuni grave, dar nu putem da un verdict despre cauze. Nu suntem specialiști. Tocmai din acest motiv MApN trebuie să vadă care e problema. Are și mijloace, voință să fie. Repet, noi avem o serie de supoziții, dar nu avem probe, chestiunea este la <<mâna>> autorităților militare”, a precizat sursa.
Probleme și mai grave
Există însă și persoane care preferă să spună fără probleme ce cred. „Experiența mea personală reflectă această realitate dură. Am fost diagnosticat cu o boală cauzată de o mutație genetică dobândită, cel mai probabil din cauza expunerii la zone contaminate cu uraniu sărăcit în timpul misiunilor în Irak și Afganistan. Mutația genetică, de tipul JAK2, este asociată cu afecțiuni hematologice precum policitemia vera sau leucemia, și este direct legată de expunerea la agenți toxici precum DU.
Foto: Militarii acuză Armata că nu le recunoaște bolile dobândite în războaie. "Ne-au căzut dinții" / FB
Din păcate, nu sunt singurul care se confruntă cu astfel de probleme. Doi dintre foștii mei colegi, care au servit în Teatrul de operații din Irak, în localitatea Ad Diwaniyah (unde și eu am fost dislocat pentru o perioadă de aproximativ șase luni), au murit după ce au fost diagnosticați cu leucemie. Alți foști colegi de-ai mei se confruntă cu afecțiuni grave ale sistemelor circulator, cardiac și osos, toate având legătură cu expunerea prelungită la uraniul sărăcit.
Citește și: Povestea Gabriel, soldatul român rănit în Afganistan ce a reînvățat să meargă și e campion Invictus
Cu toate acestea, autoritățile române continuă să ignore pericolele reale și nu oferă sprijinul necesar veteranilor afectați.(...) În ciuda tuturor dovezilor și a cazurilor medicale tragice, autoritățile române nu au recunoscut niciodată oficial riscul reprezentat de DU asupra militarilor români.
Această lipsă de transparență este nu doar o neglijență gravă, ci și o lipsă de respect pentru cei care au servit în teatrele de operații. Comparativ cu Italia, unde veteranii au câștigat procese împotriva statului, în România nu s-au luat măsuri semnificative pentru a-i proteja sau a-i sprijini pe cei afectați”, arată Dragoș Ghiță într-un material publicat pe site-ul argesplus.ro.
50.000 de militari în teatre de operații
Deși pericolul pe care îl reprezintă uraniul sărăcit asupra sănătății este bine documentat în alte țări, la noi lucrurile se mișcă mai greu asemănător cazurilor militarilor cu PTSD (Sindromul de stres posttraumatic-Post-traumatic stress disorder), afecțiune nerecunoscută de Ministerul Apărării Naționale (MApN) până recent.
Studiile internaționale, inclusiv cele realizate de ONU și agențiile internaționale de mediu, au evidențiat clar că DU poate avea efecte devastatoare asupra sănătății umane, în special asupra sistemului hematopoietic. De exemplu, un studiu realizat de Dr. Asaf Durakovic a constatat o incidență crescută a cancerelor hematologice la soldații expuși la DU în conflictele din Golf și Irak.
Fenomenul ar putea fi unul de proporții. După Revoluție, România şi-a redus efectivele militare de la 350.000 la 70.000, dar a suspendat serviciul militar obligatoriu şi a rotit în teatrele de operaţii peste 50.000 de militari.
Interpelare Parlamentul European
Problema uraniului sărăcit nu este una chiar nouă, iar discuții au fost chiar la nivel european. A existat chiar și o interpelate în Parlamentul European pe această temă. „Uraniul sărăcit este un produs secundar radioactiv și toxic din punct de vedere chimic al procesului de îmbogățire a uraniului, al cărui nivel de radioactivitate crește cu timpul.
Acesta este utilizat de mai multe state pentru munițiile perforante utilizate la tancuri, care armate și avioane. Este cunoscut faptul că șase state produc acest tip de arme și se consideră că circa 20 de state dețin astfel de arme în arsenalele lor.
Munițiile DU se aprind, generând un fum ce include particule de oxid de uraniu, care prezintă un risc de inhalare pentru personalul civil și militar. Munițiile care nu nimeresc ținta pot contamina solul și pânza freatică. Cantități semnificative de muniții DU au fost folosit în Irak și în Balcani de către SUA și Regatul Unit. Exista, în prezent, preocupări cu privire la potențiala utilizare a acestora în Afganistan. Vehiculele contaminate cu DU prezintă riscuri semnificative pentru colectorii de metal vechi și pentru copiii care adesea se joacă în interiorul acestora.
Munițiile cu DU au fost utilizate în ciuda unor lacune considerabile în materie de date în ce privește comportamentul de mediu al DU, pericolele chimice și radiologice pe care le reprezintă, nivelul de contaminare care poate apărea în diferite situații și, lucrul cel mai important, măsura în care populațiile civile pot fi expuse la resturi de DU.
Parlamentul a chestionat și s-a opus în mod constant utilizării munițiilor DU pentru mai mult de un deceniu. În cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite au crescut preocupările privind utilizarea munițiilor DU, o a cincea rezoluție pe această temă urmând a fi depusă în octombrie 2014. În unele zone din Irak, formele de cancer și defectele congenitale la copii au crescut în mod exponențial, până la punctul în care femeile nu-și mai doresc copii”, se arată în document.
Răspunsul MApN urmează să vină
Newsweek a solicitat oficial o poziție de la MApN, dar un răspuns este așteptat. Ministerului i-a fost solicitată o poziție după ce mai mulți veterani din teatrele de operatii se plâng că au dobândit afecțiuni grave în perioada care au fost dislocați din cauza substantelor aflate in zonele respective.
Veteranii din Bosnia, de exemplu, susțin că le-au căzut dinții pe perioada de dislocare “cu toate ca eram toti baieti tineri“. Mai mult, unele voci sustin ca militarii au fost expusi la uraniu sărăcit, fapt care a venit cu afecțiuni grave, chiar și cancere.
Newsweek a cerut MApN date despre câte astfel de cazuri există și despre ce afecțiuni sufera respectivii veterani.
