.„Este limpede că s-a încercat o ambuscadă, care să genereze profit în plan mediatic, electoral, însă din fericire am la dispoziţie căile legale pentru a readuce lucrurile în matca lor legală", spune Leş, adăugând că situaţia decretului de prelungire emis de preşedinte "din punct de vedere juridic este fără echivoc", a declarat ministrul Apărării, într-o postare pe contul său de Facebook.
Leș crede că prelungirea mandatului actualei conduceri a Statului Major al Apărării ar fi reprezentat „un semnal negativ la adresa elitei militare, întrucât ar insinua existenţa unei crize de leadership".
„Odată cu preluarea funcţiei de ministru al Apărării în a doua jumătate a lunii noiembrie 2018, am luat act de faptul că mandatul actualei conduceri SMAp se apropie de final, astfel că trebuia identificată cea mai bună soluţie într-un interval de timp foarte scurt. Prelungirea mandatului ar fi reprezentat un semnal negativ la adresa elitei militare, întrucât ar insinua existenţa unei crize de leadership. Resursa umană este cel mai important atu al Ministerului Apărării Naţionale, iar în calitate de ministru resping orice ingerinţă politică de natură să afecteze aceste valori ale Armatei", scrie Gabriel Leș.
Citește și: Iohannis: „Era inadmisibil ca Armata să rămână fără conducere”
Demnitarul susține că aduce precizări punctuale "întrucât s-a încercat vehicularea unor argumente şi informaţii false în spaţiul public" și că, din perspectivă legală, s-a speculat asupra faptului că ministrul Apărării nu a respectat condiţia ce prevede că propunerea trebuie să vină din rândul şefilor categoriilor de forţă sau de locţiitor SMAp.
Potrivit acestuia, lipsa dialogului a fost „cea de-a doua linie de argumentare prin care s-a încercat culpabilizarea celor implicaţi în procedură".
„Vă pot spune, ca am avut numeroase iniţiative de a dialoga pe această temă cu Palatul Cotroceni. Deşi este de notorietate tensiunea care există între guvern şi preşedinţie, am făcut tot posibilul pentru a evita o stare de ostilitate, şi subsecvent un blocaj. Eu înţeleg rolul ministrului Apărării ca fiind un personaj discret, dar activ, care nu face din Armată o tribună de la care să-şi optimizeze scorul electoral. Concret, l-am contactat direct, şi din timp, pe preşedinte pentru a discuta deschis, spre a avea perspectiva domniei sale asupra problemei, însă reacţia a venit prompt: «Preşedintele este Ocupat!»", afirmă ministrul Apărării.
Gabriel Leș susține că s-a încercat o ambuscadă care să genereze profit. „Privind retrospectiv este limpede că s-a încercat o ambuscadă, care să genereze profit în plan mediatic, electoral, însă din fericire am la dispoziţie căile legale pentru a readuce lucrurile în matca lor legală. Îmi asum totuşi vina de a fi mizat pe faptul că preşedintele nu-şi va permite să abordeze domeniul apărării şi securităţii în cheie pur electorală", afirmă Leş.
Referitor la decretul de prelungire a mandatului de şef SMAp (pe perioada maximă de un an) emis de preşedinte, Leş spune că "situaţia din punct de vedere juridic este fără echivoc".
Citește și: MApN ar vrea să atace în contencios decretul lui Iohannis privind șefia Statului Major
Manevra PSD încalcă legea
Pe de altă parte, ministrul Apărării nu a explicat de ce a încercat numirea unui nou șef al Armatei prin forțarea legii.
Dumitru Scarlat (53 de ani) a fost propus de ministrul Apărării în funcția de șef al Statului Major al Armatei, însă propunerea nu respecta prevederile legale în vigoare, nici cutuma militară, au declarat pentru Newsweek România surse apropiate CSAT.
Astfel, din punctul de vedere legal, Dumitru Scarlat putea fi numit șeful Statului General Major al Armatei, doar dacă ar fi fost anterior șeful unei ramuri militare, respectiv al Marinei, al Forțelor Terestre sau al Forțelor Aeriene. Sau, potrivit cutumei, dacă ar fi fost adjunctul lui Nicolae Ciucă, cel pe care PSD vrea să îl schimbe din funcția de șef al Statului Major al Armatei.
Dumitru Scarlat este doar reprezentantul militar al României la NATO şi UE, funcție care nu îl califica pentru poziția pentru care a fost propus. PSD a știut lucrul acesta și, potrivit surselor aproapiate CSAT, a încercat un tertip: să îl numească șef al Statului Major al Forțelor Terestre și, totodată, șef al Statului General Major al Armatei.
Propunerea a fost refuzată de Klaus Iohannis, pentru că ar fi ilegală. Asta deoarece numirea într-o astfel de funcție presupune preluarea unui mandat complicat, cu secrete militare, care nu se poate face într-o singură zi, conform legii.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la finalul lunii decembrie, că CSAT nu a aprobat propunerea ministrului Apărării pentru şeful Armatei, din cauza incompetenţei PSD. Preşedintele a anunţat că a semnat decretul de prelungire a mandatului de şef al Statului Major General al Armatei pentru generalul Nicolae Ciucă.
La rândul său, în 28 decembrie, premierul Viorica Dăncilă a declarat că decretul semnat de către preşedintele Klaus Iohannis este nelegal şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională.
