Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu se întâlneşte miercuri, la Viena, cu omologul austriac Gerhard Karner, opozant al admiterii României în Spaţiul Schengen.
”Totodată, precizăm că, în cursul zilei de astăzi, Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, se va întâlni la Viena cu omologul său austriac, Gerhard Karner”, anunţă MAI miercuri, la finalul unui comunicat referitor la întâlnirile ministrului cu conducerile IPJ Alba şi Arad.
Cătălin Predoiu spunea atunci că se va întâlni cu Gerhard Karner, în curând
La începutul acestei luni, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a lăudat într-o conferinţă de presă cu un bilanţ pozitiv al luptei sale împotriva imigraţiei clandestine, arătând că au fost mai puţine cereri de azil în ultima perioadă, dar cu toate acestea, el a spus că "nu este un motiv de sărbătoare" şi va continua să se opună aderării României şi Bulgariei la Schengen.
Citește și: Maia Sandu i-a conferit „Ordinul de Onoare”lui Bogdan Aurescu, fostul Ministru al Afacerilor Externe
"În prima jumătate a anului, mai mulţi solicitanţi de azil au părăsit Austria decât au fost depuse noi cereri de azil", a anunţat Gerhard Karner într-o conferinţă de presă susţinută luni.
Aproape 5.900 de expulzări voluntare şi forţate au avut loc în Austria în prima jumătate a anului, ceea ce înseamnă o creştere de 20 de procente în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
"Acesta este un bilanţ pozitiv, dar nu un motiv de sărbătoare, ci un mandat pentru a continua să lucrăm din greu în această direcţie", a declarat ministrul de interne, citat de televiziunea publică ORF.
El a reamintit că în urmă cu un an sistemul austriac de azil era "masiv împovărat".
A fost aplicată "frâna de azil" şi de atunci cifrele au evoluat în direcţia dorită, a spus Karner. Din ianuarie până în iunie 2023, Austria a înregistrat aproximativ 23.000 de cereri de azil, mai puţine decât în primele şase luni ale anului 2022, şi, în acelaşi timp, au existat cu aproximativ 20% mai multe expulzări sau transferuri din ţară decât în anul precedent
S-au opus pentru intrarea României în Schengen
Acest lucru este important pentru a se asigura că "sistemul de azil rămâne credibil" şi pentru a preveni abuzurile, a subliniat Karner.
În ciuda tendinţei de scădere a numărului de azilanţi, Karner vrea să continue să se opună prin veto aderării României şi Bulgariei la Schengen. Controalele la frontieră fac parte din succes, prin urmare situaţia rămâne neschimbată, a declarat ministrul de interne, potrivit ORF.
Karner spune că rutele de trafic de persoane s-au schimbat şi asta doar datorită măsurilor luate de Austria, în condiţiile în care alte ţări din UE înregistrează o creştere a numărului de azilanţi. Prin urmare, el a cerut încă o dată o regândire la nivel european şi punerea în aplicare a reformei UE în materie de azil, precum şi investiţii în protecţia frontierelor externe ale UE.
Citeşte şi: Parlamentul European discută întărirea securităţii Republicii Moldova
Jumătate dintre deportările efectuate între ianuarie şi iunie au fost plecări voluntare, iar cealaltă jumătate deportări forţate. 31% dintre cei expulzaţi, adică 1.820 de persoane, erau cetăţeni UE.
Cele mai multe deportări au fost făcute în Slovacia (648), Serbia (557), România (374), India (297) şi Turcia (266).
Karner s-a aflat la Bucureşti în luna aprilie, însă nu a dat nicio speranţă României pentru o ridicare rapidă a blocajului privind aderarea la Schengen.
El a respins cererea guvernului român de stabilire a unui calendar, vizita marcând totuşi un dezgheţ în relaţiile în relaţiile dintre cele două state.
