Rotonda din Geoagiu (Hunedoara), cea mai veche biserică din România, dezvăluie în aceste zile un fenomen optic nemaivăzut într-un alt monument medieval de la noi, care atrage pasionații de astronomie. Cercetătorii au observat că lăcașul de cult se comportă ca un ceas solar.
Misterul ceasului solar din cea mai veche biserică din România
Rotonda din Geoagiu (Hunedoara), o fosta biserică romanică, veche de aproape un mileniu, i-a intrigat de-a lungul timpului pe arheologi, însă de câțiva ani a atras interesul tot mai multor pasionați de astronomie.
La începutul lunii aprilie, Rotonda din Geoagiu se comportă ca un ceas solar, iar unii dintre oaspeții săi cred că fenomenul petrecut aici nu este deloc întâmplător.
Citește și: Misterul astronautului desenat la o mănăstire din România. Oamenii spun că ființa nu e de pe Pământ
În zilele din preajma sărbătorilor de Paște, razele soarelui trec printr-una din micile ferestrele vestice ale Rotondei și se revarsă prin ferestruica estică, aflată deasupra locului de altar, împrăștiind apoi lumina ca a unui laser în centrul umbrei monumentului.
Fenomenul luminos creează un efect straniu, iar celor care îl privesc li se poate părea că soarele răsare prin micile ferestre medievale așezate de cei care au clădit Rotonda.
O legendă spune că în locul în care se revarsă fasciculele luminoase ar fi locul unei comori ascunse de cavalerii templieri, la întoarcerea din Ierusalim, pe drumul roman care străbătea valea Geoagiului spre munţii Apuseni, potrivit adevărul.ro.
Fenomen nemaivăzut
Fenomenul optic care descrie modul în care razele soarelui sunt proiectate prin ferestrele Rotondei a fost investigat, iar rezultatele sale au fost publicate într-un studiu realizat de Dan George Uza, de la Societatea Română pentru Astronomie Culturală (Cluj-Napoca).
„Merită să mai observăm faptul că Rotonda din Geoagiu se comportă precum un imens ceas solar, fixând în teren anumite repere temporale cu ajutorul luminii. Proiecţia luminii poate fi modelată din punct de vedere geometric după regulile aplicabile cadranelor solare.
De altfel, pe tija ceasurilor solare se prevede uneori un ecran, adesea circular, cu o gaură mică în centru (oculus), înlesnindu-se, astfel, citirea orelor pe cadranul propriu-zis, deoarece mijlocul unei pete luminoase rotunjite se găseşte mult mai uşor decât muchia unui halou dreptunghiular de penumbră. La Rotondă, acest orificiu circular are o dimensiune apreciabilă (circa 23 de centimetri în diametru), dar el acţionează după aceleaşi principii”, arăta Dan George Uza, autorul studiului „Fenomene luminoase la Rotonda din Geoagiu”.
Citește și: Evanghelia veche de 1.500 de ani de care Vaticanul se teme. Ar ascunde mari secrete
O altă observație a autorului este că ferestrele estice şi vestice ale se aliniază aproape perfect cu punctele echinocţiale de răsărit şi apus. Aşadar, în ziua echinocţiului, razele soarelui aveau o traiectorie aliniată celor două ferestre.
„Acest fenomen a mai fost observat de unii cercetători și la alte monumente din Ungaria, iar în bisericile din Transilvania, până acum doar la Rotonda din Geoagiu”, spune Aknai Szilard.
Potrivit acestuia, alinierea solară poată fi observată la mijlocul lunii aprilie, dar şi la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie.
Ar fi fost ridicată de cavalerii templieri
Biserica Rotondă din Geoagiu pare să fie ceea mai veche biserică medievală de pe teritoriul României. Cel puțin asta sugerează rezultatul cercetării arheologice conduse de arheologul Gheorghe Petrov în decursul anilor 1993-2004, care au avut loc în jurul bisericii și în interiorul ei.
Citește și: Misterul fetei îngropate într-o peșteră acum 300 de ani. De ce avea cu ea o pasăre cântătoare
Legenda spune că Biserica Rotondă ar fi fost ridicată de cavalerii templieri, la sfârșitul Cruciadei a II-a, mai ales că pe un clopot care se află în interior și care datează din acea perioadă se regăsesc aplicate câteva cruci și două chei papale.
Astăzi, în biserica rotundă care poartă hramului Sfântului Ioan din Ierusalim nu se mai țin slujbe și poate fi vizitată ca muzeu, potrivit gohunedoara.ro.
Comentarii 0