Poate puţini cunosc faptul că această culme împădurită, devenită, alături de releul construit aici, un simbol al municipiului, nu este un un loc oarecare, ci o arie protejată de interes naţional - rezervaţie naturală de tip paleontologic.

Misterul muntelui din România care a fost un fund de mare

Iar cei care o urcă trebuie să ştie că, de fapt, se află pe un fund de mare. Una denumită Paratethys, care exista în aceste locuri cu zeci de milioane de ani în urmă.

Citește și: Peștera din România cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa. Aici „au trăit” și Solomonarii

Dovada este dată de fosilele încrustate în piatră ale unor animale marine. Aria naturală cuprinde doar 40 de hectare din suprafaţa dealului, iar cele identificate aici sunt expuse la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ.

„Din punct de vedere istoric trebuie să menţionăm că primii peşti fosili oligoceni din România au fost colectaţi în anii 1883, 1884 şi 1885 (...), la Piatra Neamţ. În continuare, pe parcursul a mai bine de 100 de ani, numeroşi cercetători s-au ocupat de colectarea şi studiul peştilor fosili din această“, se arată în „Istoricul“ muzeului pietrean.

Una dintre cele mai valoroase colecţii ştiinţifice din ţară

Între cei care au studiat Pietricica s-au aflat Ion Simionescu, întemeietorul şcolii paleontologice româneşti), Mircea Paucă sau biologul Mihai Ciobanu (întemeietorul muzeului), acesta având o contribuţie remarcabilă la descoperiri de senzaţie şi care, în 1977, publica, la Academia Română, lucrarea „Fauna fosilă din Oligocenul de la Piatra Neamţ“.

„Sinteza autorului prezintă sistematica faunei descoperite. Fauna cuprinde lamellibranchiate, gasteropode, arachnidae, crustacee, peşti şi anume 26 de familii cu 44 de genuri şi 69 de specii, din care un număr de 29 holotipuri, adică forme noi pentru ştiinţă. La toate acestea se adaugă reptile“, spunea despre cartea pomenită prof. univ. dr. Constantin Grasu.

Citește și: Lacul din Munții Carpați unde un balaur îi trage pe înotători în adâncuri. Ar fi „fără fund”

Cât despre conservarea animalelor moarte în roci, cercetători au explicat că totul s-a datorat unei particularităţi a Mării Paratethys (Sarmatică), potrivit viziteazăneamț.ro.

Spre deosebire de altele, relieful submarin nu beneficia de existenţa unui circuit eficient de oxigenare a straturilor de apă de adâncime. Şi pentru că nu era oxigen, lipseau şi microorganismele care să descompună materia organică.

E numit „Acvariul cu Fosile”

În arealul oraşului Piatra Neamţ mai sunt câteva locuri unde s-au descoperit fosile, pe dealurile Cozla şi Cernegura. La rândul său, profesorul Ion Simionescu a descris nouă genuri şi opt specii noi. De-a lungul anilor, despre „bogăţia“ încrustată de natură în piatră au apărut câteva lucrări ale celor pasionaţi de domeniul paleontologiei.

Revenind la culmea Pietricica, rezervaţia a fost declarată arie de interes local în 1971, zonă protejată de interes zonal în 1994, iar la nivel naţional în anul 2000.

Citește și: Misterul pădurii Radovan, unde o „mireasă” se răzbună pe cei vii: „Nu şi-a găsit liniştea”

Atât custodia rezervaţiei, cât şi proprietatea terenului aparţin, din 2011, Primăriei Piatra Neamţ. Parte dintre fosilele descoperite pot fi admirate în sălile muzeului menţionat.

„Colecţia de peşti fosili oligoceni, reprezentativă pentru muzeul nostru, constituie cea mai importantă şi mai valoroasă colecţie ştiinţifică de acest gen din ţară, alăturându-se colecţiilor similare din muzeele de la Moscova, Wroclaw (Polonia), Viena, Brno (Cehia), Darmstadt (Germania) şi Paris (Franţa)“, se arată într-o prezentare a instituţiei, potrivit adevărul.ro.