Nicolae Ceaușescu, vinovat de explozia numărului de urși din România? Diana, o tânără de 19 ani, și-a găsit sfârșitul, marți, într-un mod tulburător, după ce a fost atacată și ucisă de un urs pe traseul montan Jepii Mici din Caraiman, unde se afla împreună cu prietenul ei. Tragedia a readus în discuție situația populației de urși din țara noastră, care s-a mărit de la an la an, părând scăpată de sub control.
Nicolae Ceaușescu, vinovat de explozia numărului de urși din România? Concluzia presei britanice
Ăn 2022, jurnaliștii de la publicația britanică The Guardian publicau un fotoreportaj despre situația urșilor din România.
Articolul se dorea unul laudativ, în sensul că țara noastră deține a doua cea mai mare populație de urși din Europa, după Rusia, și circa 60% din totalul acestor animale din țările UE.
Citește și: România poate ține sub control 4.000 urși, dar populația a ajuns la 8.000. 3 instituții vinovate
Rezultatele unui studiu, primul de acest fel din ultimii opt ani, dat publicității în 2023 de către ministrul Mediului de atunci, Tanczos Barna, arăta că populaţia de urs brun în România este estimată a fi între 7.536 şi 8.093 de exemplare, conform forestmania.ro.
Tot Tanczos Barna a semnat, chiar în ultima sa zi ca ministru, în iunie anul trecut, un ordin care prevede cotele de prevenţie la urs brun, în ultima sa zi la Ministerul Mediului.
„Astăzi, în ultima zi a mandatului meu de ministru al Mediului, am semnat ordinul care completează pachetul de legi pentru gestionarea populaţiei de urs.
Pe baza acestuia, am aprobat, din nou, cote de prevenire şi intervenţie pentru populaţia de urşi: 426 exemplare pot fi îndepărtate cu scop de prevenţie şi 55 exemplare cu scop de intervenţie”, preciza fostul ministru, la acea vreme.
Dar ordinul de ministru a fost transmis către Academia Română pentru avizare,, instituția dând un aviz negativ acestuia.
Anterior, în 4 mai 2023, Tanczos Barna anunţa că a dezbătut ordinul care stabileşte cotele de prevenţie la urs brun cu specialiştii şi reprezentanţii ONG-urilor de mediu şi transmitea că „viaţa umană este mai presus de orice”.
Nicolae Ceaușescu, privind „recolta” unei vânători de urși, în 1972 - Foto: Fototeca online a comunismului românesc
În schimb, reprezentanţii ONG-ului Agent Green afirmau că ordinul supus dezbaterii conţine erori crase din punct de vedere legal, ştiinţific şi moral şi va amplifica problema în loc să o rezolve. Organizaţia susţinea că ordinul vizează împuşcarea urşilor, predominant masculi mari, „adică exact interesul industriei de vânătoare”.
Cert este că populația de urși pare scăpată de sub control, înregistrându-se tot mai multe atacuri asupra gospodăriilor și a oamenilor.
De asemenea, a fost semnalată prezența acestor mari animale în zone de neimaginat până acum, precum zona Deltei, periferia unor orașe ca Ploiești sau Giurgiu dar și îm Pădurea Snagov de lângă București.
Care ar fi, totuși, originea numărului mare de urși din România. În articolul din 2022, cei de la The Guardian au ajuns la concluzia că principalul vinovat pentru acest lucru este fostul dictator Nicolae Ceaușescu, și politica de interzicere a vânării acestor animale. Sigur cu excepția lui și a altor demnitari comuniști.
Citește și: Mircea Fechet: "Este cert că avem o problemă cu populația de urși din România". Vor fi împușcați
„Populația înfloritoare de urși este un rezultat al perioadei comuniste, atunci când Nicolae Ceaușescu a guvernat peste pământurile românești și a intervenit obsesiv asupra naturii.
El a creat stații de hrănire pentru urși, ordonând ca cadavrele de vite să fie aruncate în păduri pentru a crește populația.
De asemenea, Ceaușescu a interzis vânătoarea de urși, ceea ce a fost un act de interes personal. Doar el și membrii partidului său aveau voie să vâneze urși, iar poveștile oribile din această perioadă încă rezonează.
Acțiunile sale au dus la faptul că, la ora actuală, România găzduiește mai mult de jumătate din populația totală de urși bruni din Europa.
În timp ce alte țări au trebuit să vină cu programe de reintroducere, românii suferă consecințele „ajutorului” lui Ceaușescu”, scrie The Guardian, în respectivul material.
Ceaușescu, lângă un exemplar masiv de urs, vânat în 1981 - Foto: Fototeca online a comunismului românesc
Nicolae Ceaușescu era celebru pentru pasiunea sa pentru vânătoare și, mai ales, pentru împușcarea celor mai impresionate animale, urs, cerb sau mistreș, în dorința ca trofeele sale să dețină recordul pe plan mondial.
Așa a ajuns să-l ucidă pe masivul, dar blândul urs botezat Lache, care devenise un fel de mascotă a Poianei Brașov, dar și imensul exemplar vânat de dictator pe Valea Cormoșului, județul Covasna, încununat cu medalia de aur la Expoziția mondială de vânatoare de la Plovdiv, din Bulgaria.
De asemenea, Ceaușescu a deținut și un record mondial, demn de Guinness Book. Timp de 10 ani el s-a putut mândri cu cel mai valoros trofeu de coarne de cerb, împușcând animalul în 1980, în Munții Vrancei.
Citește și: 10 lucruri mai puțin știute despre Nicolae Ceaușescu. Ce record mondial a deținut?
E drept, jurnaliștii britanici mai precizau în reportaj că, de fapt, ei vor să arate partea frumoasă a poveștii: faptul că România a rămas unul dintre puținele locuri de pe continent care încă mai adăpostește adevărate sălbăticiuni.
„Cu această poveste fotografică dorim să arătăm o parte frumoasă, dar adesea ignorată a Europei. Unul dintre ultimele locuri de pe acest continent aglomerat care încă mai adăpostește adevărate sălbăticiuni. Unde oamenii au trăit cu carnivorele mari încă de la începutul timpurilor.
De la rămășițele oamenilor care au trăit printre urșii de peșteră, acum dispăruți, acum 35.000 de ani, la un dictator care a intervenit obsesiv în populația de urși, până la o societate modernă în care aproape toată lumea are o poveste despre urși”, se mai precizează în articol.
Fostul dictator s-a pozat și lângă trofeul de coarne de cerb cu care a deținut, timp de un deceniu, un record mondial certificat și de Cartea Recordurilor - Foto: Fototeca online a comunismului românesc
Dar, ca orice lucru, există și un revers al medaliei: înmulțirea atacurilor urșilor asupra oamenilor și a animalelor de la stâni și gospodării.
”Românii au o istorie bogată cu urșii, dar s-au luptat întotdeauna să coexiste cu aceste carnivore mari. Astăzi, satele sunt atacate, grupurile de turiști sunt atacate, iar ciobanii își duc oile pe cele mai înalte vârfuri ale crestelor montane pentru a-și proteja turmele, însă românii laudă ursul ca parte a tradițiilor lor de iarnă. (…)
Cu toate acestea, capacitatea naturală de suport a urșilor este prea mică, astfel că numeroase sate și chiar orașe mai mari din Transilvania, cum ar fi Brașovul, sunt asaltate de urși. Se crede că există aproximativ 6.000 de urși care cutreieră pădurile din România.
Lupta pentru conviețuirea cu urșii a dobândit în cele din urmă o prioritate pe agenda guvernamentală, dar discuția despre gestionarea urșilor este complexă din cauza tuturor părților interesate implicate”, mai scria publicația, al cărei articol a apărut cu un înaintea studiului menționat la început, care estimează numărul actual la circa 8.000 de exemplare.
Pe de altă parte, conform unui document din 2018 care se intitulează „PLAN NAŢIONAL din 28 iunie 2018 de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”, numărul de urși pe care țara noastră îl poate susține în mod natural este de doar 4.000 de exemplare.
Citește și: Sfârșit tragic și prematur. Tânăra de 19 ani atacată de urs, găsită moartă. Animalul a fost ucis
Prin urmare, la ora actuală, populația de urși este mai mult decât dublă față de suportabilitatea naturală din România.
