„Începe un nou exerciţiu financiar european şi există şi voinţa UE şi voinţa autorităţii naţionale şi voinţa autorităţii locale pentru a colabora pentru soluţii inteligente. Bucureştiul are nevoie de o soluţie inteligentă pe care, este o promisiune, o vom realiza foarte curând, în doi ani, estimez, din momentul acesta, pentru ceea ce înseamnă semaforizare inteligentă, adică un sistem complet de management al traficului, corelat cu transportul public. Bucureştiul, evident, are nevoie de o masivă digitalizare a întregii administraţii publice. Şi, din nou, aici avem bani europeni care ne sunt disponibili. Bucureştiul are nevoie de o soluţie la una dintre principalele probleme pe care le are în acest moment - sistemul de termoficare. Şi, din nou, există voinţă şi bani”, a afirmat edilul general, la conferinţa „From City to Smart City”, potrivit Agerpres.
Nicuşor Dan a precizat că un element necesar pentru implementarea conceptului de smart city, dincolo de noile tehnologii, este transparenţa administraţiei, care poate fi asigurată prin voinţă politică.
Potrivit acestuia, în prezent, Capitala nu are un inventar al proprietăţilor, evidenţă necesară în vederea unei gestionări eficiente a oraşului.
Noul primar general a subliniat şi necesitatea bazei de date urbane, capitol la care Bucureştiul nu stă „deloc bine”.
„Sunt deja şapte-opt ani de când s-a făcut ultima strategie de dezvoltare a Bucureştiului, am avut un colectiv foarte interesant de experţi, inclusiv internaţionali şi români care profesează în instituţii din străinătate, şi au spus că marea limitare a acestei strategii şi, în special, limitarea ei în ceea ce priveşte zona metropolitană a Bucureştiului vine din faptul că nu am avut nişte date pe care să ne bazăm. Vă transmit voinţa mea de a începe să colectăm toate aceste date urbane”, a explicat Nicuşor Dan.
El a precizat că este vorba despre date privind mobilitatea, menţionând că traseele transportului public din Bucureşti nu au mai fost modificate din anii '80, fiind doar ajustate, precum şi privind reţelele de utilităţi, pentru care nu există informaţii complete.
„Nu avem informaţii complete despre infrastructura şcolară, corelată cu densitatea de populaţiei. Nu avem date nici măcar despre - a fost dezbaterea în urmă cu două săptămâni - populaţia care locuieşte în Municipiul Bucureşti. Nu mai vorbesc de alte informaţii mult mai subtile pe baza cărora să poţi să iei decizii când vrei să extinzi transportul public, să extinzi reţeaua şcolară, să amplasezi puncte pentru centre de conferinţă sau facilităţi culturale”, a explicat primarul general.
