"Declar epidemia o urgenţă pentru sănătatea publică de îngrijorare internaţională", a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în cadrul unei conferinţe de presă.
''Cea mai mare preocupare a noastră este posibilitatea ca virusul să se răspândească în ţări ale căror sisteme de sănătate sunt mai slabe (...). Nu este vorba de un vot de neîncredere în ceea ce priveşte China'', a subliniat el.
În timp ce majoritatea contaminărilor au fost detectate în China continentală, alte 18 ţări sunt afectate, cu peste 80 de cazuri confirmate în total, potrivit OMS.
"Deşi aceste cifre (în afara Chinei, ndlr) sunt relativ scăzute (...), trebuie să acţionăm împreună pentru a limita răspândirea" noului coronavirus, a explicat directorul OMS.
În mod îngrijorător, cazuri de transmitere a noului coronavirus de la om la om au fost înregistrate în afara Chinei, în Germania, Japonia, Vietnam, Statele Unite şi Franţa.
Cu toate acestea, directorul OMS a subliniat că organizaţia internaţională consideră că nu există niciun motiv pentru a limita călătoriile şi schimburile comerciale cu China."OMS (...) chiar se opune oricăror restricţii de călătorie", a insistat el.
Într-un comunicat, comitetul de urgenţă al OMS a explicat că aceste restricţii privind circulaţia persoanelor şi a bunurilor în timpul unei stări de urgenţă pentru sănătatea publică pot fi ''ineficiente'', pot perturba furnizarea ajutorului şi pot avea ''efecte negative'' asupra economiei ţărilor afectate.
După ce a declarat ''urgenţă de sănătate publică de îngrijorare internaţională'', OMS are dreptul să interogheze ţările cu privire la restricţiile de călătorie pe care acestea urmează să le impună sau le-au impus deja, a explicat preşedintele Comitetului de urgenţă, Didier Houssin, dând ca exemplu ''vizele refuzate, închiderea frontierelor, plasarea în carantină de pasagerilor a căror stare de sănătate este bună''.
Săptămâna trecută, OMS a apreciat că este ''prea devreme'' pentru a decreta alerta globală, dar apariţia cazurilor de transmitere de la om la om în afara Chinei a înclinat balanţa.
Bilanţul acestei epidemii de pneumonie virală indica joi în China 170 de morţi. Numărul de pacienţi infectaţi cu acest virus din familia SARS (Sindrom respirator acut sever) a crescut la aproximativ 7.700 în China continentală (în afară de Hong Kong), depăşind acum cu mult pe cel de 5.327 de persoane infectate cu SARS în 2002-2003 .
Wuhan, metropolă din centrul Chinei de unde a început epidemia, este izolată de lume de o săptămână, ca aproape toată provincia Hubei în care se află.
În timp ce acest cordon sanitar impus la 23 februarie interzice ieşirea din regiune a aproximativ 56 de milioane de locuitori, Statele Unite şi Japonia şi-au evacuat miercuri o parte din cetăţeni. Un al doilea avion american este aşteptat în zilele următoare.
Alte ţări planifică operaţiuni de evacuare şi măsurile de precauţie internaţională se întăresc, în special Rusia, care a anunţat că îşi va închide vineri frontiera de 4.250 kilometri cu China.
OMS nu a utilizat până în prezent termenul de ''urgenţă pentru sănătatea publică de îngrijorare internaţională'' decât pentru cazuri rare de epidemii care necesită o reacţie mondială fermă, între care gripa porcină H1N1 în 2009, virusul Zika în 2016 şi febra Ebola, care a afectat o parte din Africa de Vest din 2014 până în 2016 şi Republica Democratică Congo din 2018.
