Ora 03:00 AM devine ora 02:00 AM. Duminică, 30 octombrie, va fi cea mai lungă zi a anului 2022. Datorită trecerii la ora de iarnă, prin darea ceasurilor înapoi cu o oră, ziua va avea 25 de ore, în loc de 24 de ore.
Scopul trecerii la ora de iarnă/vară, folosirea cât mai mult timp a luminii de la Soare și limitarea consumului de energie. Ideea a apărut încă din 1898
Ora de iarnă este ora legală oficială standard, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și aprilie a anului următor.
Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră. Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convențional a fost un neo-zeelandez pe nume George Vernon Hudson, în 1898, potrivit wikipedia.org.
Prima „implementare” a orei de iarnă, în 1916, în Germania
Dacă lui George Vernon Hudson i-a venit ideea orei de iarnă în 1898, în 1907, a apărut pentru prima dată ideea de a limita „risipa de lumină”. Germania a fost prima țară care a introdus schimbarea orei. S-a întâmplat în 1916. Apoi, au urmat Marea Britanie, Statele Unite și celelalte țări.
Aproximativ 70 de țări din lume aplică schimbarea orei. Țările apropiate de ecuator, majoritatea țărilor africane, precum și Indonezia nu o folosesc.
Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă
Deși câștigăm o oră de somn în plus, schimbarea orei ne influențează starea de sănătate, avertizează specialiștii.
Schimbarea orei vine la pachet cu stări de oboseală, nervozitate și chiar depresie, spun specialiștii. În 2016, aceștia au ajuns la concluzia că procesul de adaptare la trecerea la ora de iarnă ar putea fi mai dificil pentru unii dintre noi decât s-a presupus în trecut1. Cercetătorii au ajuns la concluzia că schimbarea orei, în special toamna, îi face pe oamenii să aibă, pentru o anumită perioadă de timp, simptome asemănătoare cu cele resimțite de cei care călătoresc și care trebuie să se adapteze la diferența de fus orar (oboseală accentuată, insomnie, tulburări digestive sau stări de confuzie).
Oamenii de știință spun că adaptarea organismului la trecerea la ora de iarnă poate dura până la patru săptămâni și că unii dintre noi nu reușesc niciodată să se adapteze acestui proces.
Multe dintre efectele schimbării orei au loc din cauza modificării rutinei de funcționare a corpului uman, rutină care se repetă în cicluri de 24 de ore. Ritmul circadian este influențat de mulți factorii de mediu, precum expunerea la lumină și întuneric, și ne ajută să fim în stare de alertă pe parcursul zilei, să simțim când ne este foame sau ne anunță când trebuie să mâncăm și când trebuie să dormim. Când se mențin programul de somn și mesele la aceleași ore, organismul funcționează ca un ceas. În caz contrar, apar perturbări de bioritm, relatează doc.ro.
