În ultima duminică din luna octombrie, România trece la ora de iarnă 2023. În noaptea dintre 28 octombrie și 29 octombrie, se dau ceasurile înapoi cu o oră, astfel că ora 03:00 devine ora 04:00. Ziua de 29 octombrie va fi cea mai lungă din acest an, cu 25 de ore.
Ora de iarnă 2023. De când se schimbă ora în România și de ce?
Schimbarea orei poate avea efecte negative asupra organismului, însă sunt câteva modalități prin care îl putem ajuta să se adapteze mai bine.
România trece la ora pe iarnă 2023 începând cu 29 octombrie. Țara noastră a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare.
De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu. Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie).
Citește și: Când se schimbă ora în România și ce efecte are acest lucru asupra sănătății noastre. Ora de iarnă
Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Senatul SUA a adoptat la 16 martie 2022 o măsură care ar face ca ora de vară să devină permanentă pe întreg teritoriul Statelor Unite. Asta însemna că nu ar mai fi nevoie să fie dat ceasul înapoi cu o oră în fiecare toamnă.
Legea a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi, însă trebuia să treacă și de Camera Reprezentanților și să fie apoi promulgară de președintele Joe Biden, ceea ce încă nu s-a întâmplat. Între timp, a apărut însă o măsură de compromis: în loc de octombrie, trecerea la ora de vară se amână cu o săptămână în SUA, pentru 6 noiembrie.
Ideea de a renunța la schimbarea orei a apărut și în Uniunea Europeană, încă din 2018, dar au apărut apoi pandemia și evenimentele din Ucraina, astfel încât acum tot acest proiect a rămas în suspensie.
Cum ne afectează schimbarea orei
Acest mecanism al schimbării orei de două ori pe an ar avea însă efecte negative asupra sănătății noastre, potrivit unor noi cercetări. Gisela Helfer, conferențiar senior în fiziologie și metabolism la Universitatea din Bradford, Anglia, explică într-un articol apărut în The Conversation cum ne putem adapta organismul. În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare.
Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei. De asemenea, s-a constatat că în săptămâna în care se trece la ora de vară se înregistrează o creștere cu 6 la sută a numărului de accidente rutiere mortale.
Cum să vă pregătiți cel mai bine de schimbarea orei Deși orice perturbare a ritmului nostru circadian poate fi deranjantă, există modalități prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine: Păstrați un ritm regulat de somn înainte și după schimbarea orei. Este important să vă treziți la aceeași oră dimineața. Organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert.
Citește și: Astăzi este echinocţiul de toamnă. Când trece România la ora de iarnă
Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului. Obișnuiți-vă treptat corpul cu noua oră, schimbându-vă încet, încet programul de somn pe parcursul unei săptămâni.
Schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar.
Mențineți un regim alimentar regulat Mâncarea poate contribui, de asemenea, la sincronizarea ceasului corporal. Cercetările au arătat că expunerea la lumină și mâncatul la momentul potrivit pot ajuta ceasul principal și cel periferic să se miște cu aceeași viteză. Prin urmare, respectați orele de masă și evitați mesele târzii.
