„Într-o perioadă în care avem în mod special nevoie să protejăm planeta împotriva industriilor distructive şi care emit CO2, crimele asupra apărătorilor mediului şi ai pământurilor nu au fost niciodată atât de numeroase” de la începutul realizării bilanţului, în 2012, conform Global Witness.
Bilanţul anual depăşeşte precedentul record, din 2017, când fuseseră înregistrate 207 decese. Şi, ca în fiecare an, „cifrele noastre sunt aproape sigur subevaluate”, avertizează ONG-ul, potrivit AFP.
Printre victime se numără lideri ai populaţiilor indigene, pădurari sau activişti obişnuiţi. Mineritul este sectorul unde s-au înregistrat cele mai multe victime printre apărătorii mediului (50 de decese). Urmează industria agricolă, cu uciderea a 34 de militanţi care s-au opus exploatărilor de ulei palmier, de zahăr sau de fructe tropicale, în mare parte în Asia.
Lupta împotriva exploatărilor forestiere a făcut la rândul său 24 de victime, o creştere de 85% comparativ cu 2018, în contextul în care pădurile sunt esenţiale în combaterea încălzirii climatice.
Global Witness notează de asemenea că 33 de militanţi au fost ucişi în Amazonia (în mare majoritate în Brazilia), luptând contra defrişărilor determinate în special de mari proiecte miniere şi agricole.
Însă apărarea pădurilor poate costa viaţa şi în Europa, continent unde au avut loc totuşi cele mai puţine crime asupra apărătorilor mediului – două, ambele în România, precizează raportul.
Astfel, în România, unde unele dintre cele mai importante păduri virgine din Europa sunt victima unei exploatări sălbatice, pădurarul Liviu Pop a fost ucis în octombrie după ce a surprins tăietori ilegali de lemne. O lună mai devreme, un altul a fost ucis cu o lovitură de topor în cap. Raportul mai subliniază că anul trecut în România au fost înregistrate sute de ameninţări şi atacuri asupra pădurarilor.
În privinţa autorilor violenţelor asupra apărătorilor mediului în lume, chiar dacă „impunitatea şi corupţia generalizate” fac dificilă identificarea lor, raportul arată cu degetul crima organizată, bande locale, organizaţii paramilitare şi chiar forţe de securitate oficiale, cărora le-au fost atribuite 37 de decese în 2019.
