„Principala misiune a acestui organism european este să protejeze fondurile UE de infractori, în interesul comun al cetățenilor noștri. EPPO va monitoriza punerea în aplicare a NextGenerationEU, veghind cu strictețe ca fondurile să fie utilizate exclusiv în scopul de a ajuta economiile noastre să se redreseze în urma crizei”, a declarat Didier Reynders, potrivit G4media.ro.
Vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, a afirmat că, începând cu 1 iunie, procurorii europeni, se vor afla „sub conducerea fermă a Laurei Kövesi” și „vor reprima activitățile infracționale și se vor asigura că niciun euro nu este irosit din cauza corupției sau a fraudei”.
EPPO este primul parchet supranațional care investighează și urmărește penal următoarele tipuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE: frauda în materie de cheltuieli și venituri; frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre și un prejudiciu de cel puțin 10 milioane EUR); spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE; corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE; participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.
Acest nou organism al Uniunii poate, de asemenea, să ancheteze și să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este „indisolubil legată” de o infracțiune împotriva bugetului UE, mai precizează Comisia Europeană, informează G4media.ro.
Citește și: Cât costă moartea unor femei la Antena 1? 430.000 de lei. Audiența, de nepretuit
NextGenerationEU, in valoare de 750 de miliarde euro
Potrivit prezentarii oficiale de pe site-ul Ministerului Proiectelor Europene, Uniunea Europeana a decis sa infiinteze un instrument financiar temporar - #NextGenerationEU, in valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027.
"Scopul principal al acestuia este sa ofere sprijin statelor membre pentru a face fata provocarilor generate de Criza Covid19 si consecintele sale economice. Mecanism de redresare si rezilienta (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU si are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Scopul Mecanismului de Redresare si Rezilienta este de a oferi sprijin pentru investitii si reforme esentiale in vederea redresarii sustenabile si pentru ameliorarea rezilientei economice si sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investitii, economiile si societatile europene vor fi mai bine pregatite pentru provocarile si portunitatile tranzitiilor verzi si digitale", arata Ministerul.
Din cele 750 miliarde de euro destinate Next Generation EU, Comisia Europeana a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR in vederea finantarii planurilor de redresare si rezilienta pe care le elaboreaza statele membre UE.
Bugetul MRR este constituit din granturi în valoare de pana la 312,5 miliarde euro și împrumuturi de până la 360 miliarde euro.
În total, România ar primi 14,248 miliarde sub forma de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.
"Regula stabilita prin propunerea de Regulament (aflata inca in negociere la nivel european) este ca 70% din granturi sa fie angajate pana la finalul anului 2022, termenul limita pentru accesarea diferentei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. In plus, platile pentru proiectele care vor fi incluse in programele nationale de redresare si rezilienta trebuie facute pana in decembrie 2026. Pentru utilizarea instrumentului de finantare MRR fiecare stat membru al UE trebuie sa elaboreze propriul Plan de Relansare si Rezilienta (PNRR) prin care isi stabileste domeniile prioritare de investitii in scopul iesirii din criza, relansarii economice si cresterii capacitatii de rezilienta", mai arata MInisterul Proiectelor Europene.
