Conform unui proiect de modificare legistativă afla în discuții în Parlament, instituțiile publice din țara noastră vor trebui să elaboreze și să implementeze un plan de acțiune în caz de cutremur.
Acesta ar să conțină proceduri clare pentru evitarea pericolelor ce ar putea afecta persoanele aflate în interiorul sau în preajma clădirilor administrate de acestea în cazul unui seism.
Culmea este că acest proiect de lege vine scheme de evacuare în contextul în care în București sunt 849 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic I și II și doar la două cel mult trei se lucrează în prezent. Zece șantiere sunt în conservare, iar 147 se află în diferite etape de proiectare. Aproximativ 30 de astfel de căldiri al fost finalizate. Toate acestea în condițiile în care un cutremur major ar putea afecta, doar în Capitală, până la 30.000 de imobile, potrivit datelor autorității municipale și DSU.
Pericol de cutremur. Noi reabilităm o cădire șubredă pe an, dar pregătim intens planuri de evacuare
Concret, proiectul de lege aflat în dezbatere vizează modificarea Legii 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor. “Prin introducerea literei e) în cuprinsul articolului 3 alin.(3) din Legea nr. 212/2022, se propune instituirea obligației pentru toate instituțiile publice de a elabora, implementa și comunica public un plan de acțiune în caz de cutremur. Această obligație va include: Elaborarea unui plan de acțiune în caz de cutremur, care să prevadă proceduri clare pentru evitarea pagubelor asupra persoanelor aflate în interiorul și proximitatea clădirilor de interes și utilitate publică. De asemenea, în linie cu cele menționate în preambul, pentru a institui măsuri coercitive în sarcina instituțiilor publice pentru nerespectarea acestei noi obligații și a celorlalte obligații prevăzute de alineatul 3, se impune realizarea unei trimiteri în cadrul art. 3 alin. (5) și la prevederile alineatului (3).
Citește și: Unde ești în siguranță. Zonele cu risc seismic din Capitală după accelerație și vibrația la cutremur
Prin introducerea literei e) în cuprinsul articolului 3 alin.(3) din Legea nr. 212/2022, se propune instituirea obligației pentru toate instituțiile publice de a elabora, implementa și comunica public un plan de acțiune în caz de cutremur. Această obligație va include elaborarea unui plan de acțiune în caz de cutremur, care să prevadă proceduri clare pentru evitarea pagubelor asupra persoanelor aflate în interiorul și proximitatea clădirilor de interes și utilitate publică”, se arată în proiect.
Probleme rezolvate pe hârtie
Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic „Re: Rise”, a explicat pentru Newsweek de ce noul proiect de lege nu va rezolva probelma răspunsului la seisme dacă va fi aprobat.
“Se amestecă două probleme: consolidarea clădirilor (normată de legea 212/2022) și măsurile operaționale pentru protecția la dezastre (normate de legea 481/2004, legea protecției civile). Locul acestor măsuri operaționale ar fi fost, deci, legea protecției civile. Această specifică deja obligații pentru instituțiile publice în ce privește organizarea activităților post-seism, informarea angajaților, etc.
Citește și: Blocul unde a murit Toma Caragiu la cutremur, înconjurat de imobile cu bulină. Pericol de prăbușire
Practic, așa cum știm foarte bine, în România problema nu e neapărat lipsa legislației ci, mai degrabă, lipsa aplicării acesteia. Problemele reale nu se rezolva doar pe hârtie, ci trebuie rezolvate în practică. Ar fi fost mai salutară o analiză serioasă a întregului cadru legal - inclusiv a legii 481 - și propunerea de mecanisme concrete pentru a susține și facilita aplicarea legii”, a declarat Matei Sumbasacu.
Nu stăm bine deloc
Conform unor surse, un seism de magnitudine foarte mare (între 7,4 și 8,1 magnitudine) la nivel național numărul maxim de clădiri rezidențiale grav avariate poate fi de peste 350.000. Numărul maxim al persoanelor grav rănite sau decedate poate depăși 45.000.
În București, numărul clădirilor rezidențiale grav afectate poate fi între 838 și 33.569, iar în județul Ilfov - între 739 și 19.234.
O variantă în care avem eventual seism, de 7,4 similar celui din 4 martie 1977, ar fi avariate grav peste 52.000 de clădiri la nivel național, iar numărul răniților și al decedaților ar depăși 14.000.
