Peștera Românești este situată la sud-est de satul Românești din județul Timiș în versantul stâng al Văii Fărășești, munții Poiana Ruscă. Este renumită pentru acustica deosebită și concertele ținute în ea.
În urmă cu 30 de ani, medicul Constantin Lupu, fost director al Spitalului de Psihiatrie din Timişoara, alături de Asociaţia Speologică SpeoTimiş, au pus pe hartă Peştera Româneşti.
Peștera din România unde civilii se pot adăposti în caz de război. Poate proteja sute de oameni
Într-o zi de toamnă a anului 1984, a avut loc primul concert simfonic organizat în grota situată în versantul stâng al Văii Fărăşeşti, în Munţii Poiana Ruscă. Concertele s-au repetat în fiecare an. Totul s-a născut dintr-un vis.
“Meseria mea a fost de neuro-psihiatru. Să mă destind am mers mereu în natură, la munte. Am făcut orientare turistică, schi şi speologie.
Citește și: Peștera din România care este una dintre cele mai frumoase din lume. Are mai multe „etaje”
La 11 ani am intrat prima dată într-o peşteră, în Bucegi. În zona Româneşti-Tomeşti a avut loc în fiecare an Întrunirea Naţională a Speologilor Sportivi.
M-am tot gândit cum să fac să colorez acest eveniment. Într-o noapte am avut un vis. Am visat că în peşteră este muzică, într-o atmosferă albastră. După trezire mi-am dat seama că a fost rezultatul zbaterilor mele”, a declarat doctorul Constantin Lupu.
Peşteră lungă de peste un kilometru
Peştera Româneşti a fost descoperită în 1872 de către geograful vienez T. Orthmeyr. Aceasta s-a format însă cu 150 de milioane de ani în urmă.
Citește și: Legenda peșterii din România unde Maria Tereza a ascuns o comoară. J.Y. Cousteau a făcut-o celebră
“Peştera are o lungime de 1.300 de metri. Are patru etaje. La primul etaj sunt galerii scurte, accesibile doar speologilor, pe unde s-a scurs râul care a format peştera.
La etajul doi se află Sala Concertelor. Există şi o galerie a Liliecilor”, a mai declarat Constantin Lupu, potrivit adevărul.ro.
Adăpost public în caz de război
Peştera de la Româneşti este unul din cele peste 140 de adăposturi din judeţul Timiş, din care 121 sunt adăposturi publice pentru populaţia civilă, cele mai multe din acestea, respectiv 110, fiind în municipiul Timişoara.
"La nivelul municipiului Timişoara există 19 sirene electronice având ca proprietar Primăria Municipiului Timişoara şi şapte sirene electrice şi una electronică ce au ca proprietar operatori economici. Sirenele de alarmare a populaţiei civile sunt în stare de funcţionare, nu necesită reparaţii, iar pentru întreţinerea lor se execută periodic lucrări de mentenanţă. Ultima achiziţie a fost în anul 2020 şi s-au achiziţionat şapte sirene electronice de către Primăria Municipiului Timişoara", afirmă reprezentanta ISU Timiş Nicoleta Tutunaru.
Potrivit Legii nr 481/2004 republicată privind protecţia civilă, "adăpostirea reprezintă măsura specifică de protecţie a populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare şi a situaţiilor de urgenţă".
"Din datele aflate în evidenţa noastră, la nivelul judeţului Timiş există 147 adăposturi de protecţie civilă din care 121 sunt adăposturi publice. De asemenea, pe lângă adăposturile existente este inclusă şi Peştera Româneşti, care poate adăposti în jur de 1.000 de persoane.
Categoriile de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă este reglementată prin lege. Autorităţile administraţiei publice, instituţii publice, agenţi economici şi proprietarii de imobile au obligaţia să prevadă în planurile de investiţii şi să realizeze adăposturi de protecţie civilă", subliniază sursa citată.
Citește și: Peștera din România unde timpul parcă stă în loc. Aici ar fi trăit zeul dacilor, Zamolxe
De asemenea, deţinătorii şi utilizatorii acestor adăposturi sunt obligaţi să respecte normele şi măsurile stabilite pentru menţinerea adăposturilor şi a instalaţiilor cu care sunt dotate acestea în stare de funcţionare.
Pe timp de pace, adăposturile publice de protecţie civilă, cu excepţia spaţiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinaţii, cu respectarea normelor tehnice, cu obligaţia de a fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum 24 de ore şi cu informarea prealabilă a centrelor operaţionale din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste.
În cazul declanşării sistemului de alarmare, populaţia se va îndrepta spre cel mai apropiat adăpost sau va utiliza spaţiile de adăpostire existente unde îşi desfăşoară activitatea cotidiană, potrivit Agerpres.
