Peste 40% dintre români sunt analfabeți funcțional. Pot citi, dar nu pricep ceea ce citesc. În plus, majoritatea covârșitoare a românilor nu citesc nicio carte pe an.
Citește și: Părinții care lasă copiii la TV sau le oferă un telefon mobil îi transformă în analfabeți funcțional
În acest context, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop a spus ce ar trebui să se întâmple în școala românească și cu orele de română.
Președintele Academiei Române, Aurel Pop. anunț sumbru: Ce se întâmplă cu orele de limba română?
"Dacă nu învăţăm bine şi suficient la şcoală Limba şi literatura română, rămânem cu un mare handicap. (...) Şi spun asta intenţionat, să audă şi Ministerul Educaţiei. Nu se poate discuta vreodată într-o entitate a ministerului reducerea orelor de Limbă şi literatură română, cum aud că se întâmplă acum, ca să poată introduce o materie de o oră pe săptămână, vreo năzbâtie care i-a trecut prin minte cuiva de, să zicem, educaţie antreprenorială, ca şi cum românii ar trebui să devină toţi antreprenori şi să nu muncească nimeni.
Citește și: Câte cuvinte trebuie să citească un elev pe minut ca să nu ajungă analfabet funcțional
Se discută la nivel de minister aceste probleme. Limba şi literatura română pe teritoriul României, al Republicii Moldova şi în alte părţi trebuie să rămână o disciplină sau disciplina de bază", a punctat Ioan-Aurel Pop.
Jumătate dintre copii sunt analfabeți funcțional
România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018. Testele PISA date în anul 2018 arată următoarele: 40,8% dintre elevi sunt analfabeți funcțional. 46,4% dintre elevi nu pot interpreta o situație simplă, de exemplu compararea distanței pe două rute alternative sau exprimarea prețului unui produs în diferite monede, după cum arată edu.ro 44% dintre elevi nu recunosc explicația corectă a unui fenomen științific familiar.
"E foarte bine că ne vorbim limba şi că o preţuim declarativ, dar nu e destul. E nevoie să o şi cunoaştem corect şi mai e nevoie să o apărăm. Limba, ca şi poporul care o foloseşte, are nevoie să fie conservată, protejată, ferită de intruziuni nefireşti, ocrotită chiar părinteşte. Sunt ţări civilizate şi respectabile care dispun de legi de apărare a limbii, de limitarea poluării limbii, (...) de încurajare a specificului ei genuin. Noi nu avem aşa ceva şi poate că nici nu-i bine să avem. Limba maternă o primim cu toţii, din fericire, de la mamele noastre sau de la bunici, dar faptul acesta nu e suficient pentru prosperitatea şi perenitatea ei şi nu e suficient nici pentru exprimarea noastră corectă", a explicat Pop.
