„Niciunui membru al Parlamentului nu îi poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opțiunii de vot. Punerea la dispoziție a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorități publice, reprezintă o formă de imixtiune și de încercare de control a activității și procedurilor parlamentare, în condițiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori.
Și-a arogat competența de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către președintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Senat, citat de G4media.
„Efectuarea urmăririi penale față de Președintele Senatului, în funcție în anul 2017, pentru acte de procedură parlamentară, respectiv nesupunerea votului plenului Senatului a încetării de drept a unui mandat de senator validat în 2016, pentru care Agenția Națională Integritate a emis în 2012 un raport de evaluare privind incompatibilitatea acestuia cu exercitarea funcției de consilier județean în perioada 2008-2012, rămas definitiv în 2015, reprezintă un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separației puterilor în stat”, se mai arată în sursa citată.
Pe 30 martie, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a solicitat conducerii Senatului să sesizeze Curtea Constituțională cu un conflict juridic între Parlament și Parchetul General susținând că procurorii ”se amestecă direct” în activitatea parlamentară pentru că anchetează motivele pentru care un senator PSD cu decizie definitivă de incompatibilitate din 2015 mai este încă în funcție, deși legea prevede clar că el trebuia să își piardă mandatul.
În acest dosar Călin Popescu Tăriceanu este suspect de comiterea a două infracțiuni, abuz în serviciu și uzurparea de calități oficiale, deoarece, în calitate de președinte al Senatului, ar fi refuzat vreme de doi ani să pună în aplicare decizia Justiției – constatarea pierderii calității de senatorul social-democrat. Tăriceanu a fost citat până acum de două ori la Parchetul General, prima oară în ianuarie, ultima oară pe 10 martie, pentru a i se aduce la cunoștință calitatea suspect în acest dosar penal.
Potrivit surselor citate, solicitarea lui Călin Popescu Tăriceanu de sesizare a Curții Constituționale figurează pe ordinea de zi a ședinței Biroului Permanent al Senatului, programată să înceapă la ora 12:00.
El acuză Parchetul General de ”încălcarea gravă a principiului constituțional al colaborării instituționale loiale între autoritățile publice” pentru că a cerut în mod repetat Comisiei juridice a Senatului de a preda procurorilor documentele referitoare la dezbaterea privind mandatul senatorului PSD Cristian Marciu.
Social-democratul a fost declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în martie 2015, prin decizie definitivă, iar în martie 2017 Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut Senatului să constate încetarea calității de parlamentar a acestuia.
