Raportul CE privind situaţia statului de drept notează în secţiunea referitoare la "Cadrul anticorupţie" a capitolului privind România că investigarea şi sancţionarea corupţiei continuă să se amelioreze, inclusiv prin ducerea mai departe a unor cazuri care au fost blocate timp de câţiva ani. De asemenea, numărul plângerilor de la cetăţeni şi instituţii privind presupuse cazuri de corupţie a continuat să crească.
Raportul notează că DNA a continuat trendul pozitiv în ceea ce priveşte numărul de condamnări şi reducerea în întârzierea dosarelor, la care s-a făcut referire în raportul de anul trecut, fapt remarcat şi în cazul parchetului general.
Citește și: Guvernul a modificat prețurile proiectelor de infrastructură. 7.000 de şantiere vizate
În acelaşi timp, textul notează că unele decizii ale Curţii Constituţionale au dus efectiv la închiderea unor proceduri penale în cazuri de corupţie împotriva politicienilor naţionali, verdicte ale instanţelor devenind nule din cauza chestiunii completurilor de judecători. După verdictul din decembrie 2021 al Curţii de Justiţie a UE, care a decis că legea UE primează în faţa celor naţionale sau ale deciziilor Curţii Constituţionale dacă acestea dau naştere la un risc sistemic de impunitate pentru infracţiuni de corupţie şi fraude care afectează interesele financiare ale UE, Înalte Curte de Justiţie şi Casaţie a dictat o serie de condamnări în cazuri de înalt profil.
De asemenea, s-au făcut paşi concreţi pentru a continua amendarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală şi de a le aduce în conformitate cu decizii ale Curţii Constituţionale. Raportul notează că un grup de lucru interinstituţional a fost înfiinţat din 2019 pentru a examina iniţiativele legislative de amendare a codurilor, cu un prim pachet publicat de Ministerul Justiţiei în vara lui 2021, în timp ce guvernul şi-a prezentat propunerile în iunie 2022.
