„În niciun alt moment al istoriei moderne, omenirea nu s-a confruntat cu o asemenea gamă de riscuri și pericole familiare și necunoscute, interacționând într-o lume hiperconectată și în schimbare rapidă”, avertizează studiul. „Nu ne permitem să subestimăm amploarea și impactul acestor amenințări existențiale.”
Defrișările, mineritul și poluarea industrială contribuie în mare măsură la degradarea pământului, despre care ONU spune că „a fost gestionat incorect și folosit de zeci de ani, amenințănd sănătatea și supraviețuirea continuă a multor specii”.
Agricultura ocupă aproape jumătate din suprafața pământului mondial, pentru care zone întregi de pădure au fost defrișate pentru a le da în folosința agriculturii. Experții spun că acest lucru nu este durabil pe termen lung.
„Trebuie să ne regândim urgent sistemele alimentare globale, care sunt responsabile pentru 80% din defrișări, 70% din utilizarea apei dulci și cea mai mare cauză a pierderii biodiversității terestre”, a declarat Ibrahim Thiaw, secretarul executiv al Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Desertificării (UNCCD).
Citește și
Site-urile Ministerului Apărării și Poliției de Frontieră, atacate cibernetic
Consilierul lui Zelenski: Avem pierderi serioase, dar pierderile ruşilor sunt colosale
O populație în creștere la nivel mondial înseamnă o cerere mai mare de alimente, dar dacă aceste tendințe alarmante continuă, UNCCD spune că încă 11% din suprafața pământului mondial – aproximativ de dimensiunea Americii de Sud – ar putea fi degradată până în 2050.
„Fiind o resursă finită și cel mai valoros bun al nostru natural, nu ne putem permite să continuăm să luăm pământul de la sine înțeles”, a subliniat Thiaw.
UNCCD spune că soluția la această criză globală va necesita un efort concertat din partea fiecărei țări pentru a implementa proiecte precum restabilirea sănătății solului, protejarea faunei sălbatice și îmbunătățirea disponibilității apei prin stocarea apei de ploaie sau prin irigarea prin picurare.
Aceste eforturi ar putea genera venituri economice de până la 140.000 de miliarde de dolari anual, sau cu 50% mai mult decât PIB-ul actual.
