De la Bucureşti la Sofia şi în toate statele din Balcani, guvernele care s-au perindat au evitat – sau au eşuat – să contracareze riscul pe care îl reprezintă clădirile îmbătrânite. Guvernanţii au favorizat, dimpotrivă, un dezmăţ în construcţii în anii 1990, în timpul tranziţiei de la comunism la capitalism, arătând indiferenţă faţă de siguranţa clădirilor.
În luna decembrie, premierul albanez Edi Rama a anunţat rectificarea bugetului de stat cu scopul rezolvării crizei locuinţelor provocate de cutremur, semnalând că ajutorul din partea comunităţii internaţionale este necesar. „Nu este omeneşte posibil să terminăm singuri această muncă” a spus Rama, într-o analiză kathimerini citată de Rador.
În timp ce Albania continuă să suporte consecinţele seismului, alte state balcanice trag semnalul de alarmă. La Bucureşti, 349 de clădiri au fost caracterizate recent „clădiri cu risc ridicat”, fiind ameninţate cu prăbuşirea în cazul unui seism puternic. Multe dintre acestea sunt blocuri de locuinţe.
„Vorbim de circa 300 de clădiri care riscă să se prăbuşească în Bucureşti. Ştim de asemenea că alte 1.600 de clădiri sunt în pericol. Ne prefacem însă că inventarierea lor nu este necesară”, spune Matei Sumbasacu, fondatorul unei organizaţii neguvernamentale pentru protecţie antiseismică. România a suferit două cutremure catastrofale în secolul 20, în 1940 cu multe mii de morţi şi în 1977 cu 1.579 de victime.
Cutremurul de 5,7 grade pe scara Richter care a lovit Bulgaria în 1986 a lăsat mii de oameni fără locuinţe. Cu toate că ţara a adoptat un regulament strict în domeniul construcţiilor după intrarea în UE, în 2007 majoritatea clădirilor datau din perioada regimului socialist, când guvernanţii de atunci preferau să construiască ansambluri gigantice de locuinţe, fără nicio preocupare pentru riscurile seismice.
Peter Pavlov, director al Centrului pentru Construcţii Antiseismice din cadrul Universităţii Politehnice de la Sofia spune că deşi crede că ţara este mai bine pregătită decât unele dintre ţările vecine, există în continuare mari întrebări, mai ales în ceea ce priveşte construcţiile noi. „În ciuda progresului înregistrat, activitatea de construcţii continuă fără niciun control în multe regiuni din mediul rural sau în suburbiile Sofiei. Noile clădiri nu respectă normele antiseismice şi sunt în pericol în cazul unei mari zguduiri”, spune Pavlov, semnalând riscurile de a uita istoria seismică intensă şi ucigaşă a regiunii.
