Dimpotrivă, cel mai mare producător de băuturi răcoritoare din lume, care produce anual aproximativ trei milioane de tone de ambalaje din plastic - echivalentul a 200.000 de sticle pe minut –, continuă să lupte cu înverșunare împotriva oricăror îmbunătățiri ale politicilor de mediu care să îi pună în pericol profitul economic.
Deși în prezent această responsabilitate este transferată organizațiilor de implementare a răspunderii extinse a producătorilor (OIREP), 13 la număr, realitatea izbitoare este că suntem în continuare sufocați de deșeuri și ne aflăm pe ultimele locuri în clasamentul european la reciclare.
Asta și pentru că obiectivele actuale sunt extrem de mici,
OIREP-urile având obligația să asigure colectarea și reciclarea a doar 22,5% din deșeurile de ambalaje de plastic, 60% de sticlă și 50% de metal. Diferența de până la 100% ajunge în gropile de gunoi, pe spațiile publice sau în natură, cu un impact devastator și aproape întotdeauna iremediabil.
Soluția propusă de autorități este implementarea sistemului de garanție-returnare, care ar rezolva problema a peste 90% din deșeurile ambalajelor de băuturi, conform rezultatelor înregistrate în țările care l-au implementat deja.
De fapt, rata medie de colectare a sticlelor de PET în cele 10 țări existente este de aproximativ 91%. Lituania a demonstrat că este posibilă creșterea ratei de colectare de la 33% înainte de introducerea sistemului, la la 92% din anul al doilea.
Această creștere substanțială nu numai că a ridicat standardele de mediu, dar a și a eradicat aproape complet abandonarea deșeurilor de ambalaje de băuturi pe spațiile publice.
Această schimbare a fost determinată de aceiași jucători, producătorii de bere, băuturi răcoritoare și ape minerale și retailerii, dar care luptă cu înverșunare pentru blocarea implementării sistemului de garanție returnare în România.
Deși această decizie a fost luată în 2018, oferind astfel încă doi ani părților implicate să se pregătească corespunzător pentru sistem, actul normativ de stabilire a cadrului de implementare ar trebui adoptat până la 1 ianuarie 2021.
Cu câteva săptămâni înainte de expirarea termenului, producătorii și comercianții transmit autorităților solicitări de amânare a termenului de implementare, diminuarea obiectivelor de colectare precum și diminuarea penalităților în eventualitatea în care nu ar atinge noile obiective.
Ce ne spune asta? Că nimic nu s-a schimbat. Cei mai mari poluatori din lume, care au luptat și au presat guvernele și părțile interesate să nu pună în aplicare măsuri care conduc la o îmbunătățire reală a mediului, percep în continuare protecția mediului și sustenabilitatea ca pe o simplă inițiativă de marketing pentru consumatorii lor, în timp ce preferă să-i lase pe aceiași consumatori să trăiască murdar. Și toate în detrimentul sănătății cetățenilor, mediului și economiei. Singura sănătate economică care este garantată este sănătatea poluatorilor.
Istoria nu ne-a învățat nimic
În prezent, România recuperează de la gropile de gunoi un procent scandalos de mic de deșeuri reciclabile, de numai aproximativ 15% . De decenii, actorii principali, autoritățile, producătorii, colectorii și reciclatorii încearcă să rezolve problema colectării și reciclării deșeurilor, însă fără rezultat.
Scandalul iscat în urma controalelor efectuate în 2015 la organizațiile de transfer de responsabilitate, numite OTR-uri la acea vreme și OIREP-uri astăzi, a scos la iveală nereguli grave în modul de gestionare a ambalajelor puse pe piață de producători.
Existența unor contracte fictive între OTR-uri, colectori și reciclatori, cu mari cantități de deșeuri reciclate doar pe hârtie, nu și în realitate, a dus la stabilirea unor penalități fiscale de peste 19 milioane de euro pentru șase din cele zece OTR-uri verificate, conform unui comunicat al Ministerului Mediului la acea vreme.
Dar, în lipsa unei soluții eficiente de recuperare a acestor ambalaje post consum, penalitățile nu rezolvă problema, ci acestea doar vor fi transferate în prețul pe care consumatorul îl va plăti pentru produse.
Reciclatorii locali vor procesa deșeuri de import, contribuind astfel la obiectivele de reciclare alte altor state, în timp ce România riscă amenzi de peste 200.000 de euro/ zi în cazul declanșării unei proceduri de infrigement în domeniul deșeurilor de ambalaje.
Nu numai că nu am învățat nimic, dar România se confruntă cu pericolul de a-și repeta pur și simplu istoria, lăsând aceleași companii să dicteze ceea ce este mai bine pentru ele și nu pentru societate, mediu și generațiile viitoare.
Instabilitatea politică nu ne ajută
Alegerile parlamentare au adus pe harta politică schimbări cu un potențial impact negativ asupra proiectelor în desfășurare dacă nu se reușește asigurarea unei continuități a deciziilor deja luate, cum este și cazul sistemului de garanție-returnare.
Este o invitație deschisă și o oportunitate de a utiliza abuziv instabilitatea și vulnerabilitatea politică pentru a împinge din nou în mod agresiv status quo-ul actual: să nu-și asume responsabilitatea, să orbească guvernul și societatea și să ne oblige pur și simplu să trăim murdar.
Odată cu lansarea în dezbatere publică a proiectului hotărârii de guvern, pe data de 19 noiembrie, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet anunța că actul normativ va fi aprobat până la finalul anului.
Dacă primul ministru interimar Nicolae Ciucă, sau un alt viitor prim-ministru desemnat, nu va aprecia urgența emiterii acestei hotărâri, atunci se vor încălca prevederile legale cu privire la termenul limită, iar România va continua să rămână repetentă la capitolul reciclare.
Ba mai mult, va avea o notă de plată mult mai mare începând cu 1 ianuarie 2021, dată de la care statele membre UE vor avea de plătit o taxă de 0,8 euro/kg pentru cantitățile de ambalaje de plastic introduse pe piață și nereciclate.
Cetățenii merită respect
Și, din nou, cetățenii vor fi cei care vor achita nota de plată pentru lăcomia producătorilor și a comercianților și pentru incapacitatea autorităților de a livra ceea ce au promis.
Zilnic, pe piața din România sunt vândute peste 14 milioane de ambalaje de băuturi care, la un moment dat, devin deșeuri fără soluție completă de colectare și reciclare.
Conform unui sondaj comandat de Ministerul Mediului și realizat de IRSOP, 96% dintre românii chestionați consideră că sistemul de garanție-returnare este soluția pentru aceste ambalaje, iar 81% dintre aceștia consideră potrivită stabilirea valorii garanției la 50 bani.
Întrebarea este ÎI AUDE CINEVA?
