În fiecare an, pe 11 aprilie este sărbătorit Sfântul Calinic de la Cernica. Aceasta este una dintre sărbători cu cruce roșie iar românii respectă o tradiție veche.
Tot pe 11 aprilie sunt sărbătoriți și Sfântul Mucenic Antipa și Sfânta Mucenică Trifina. Sărbătoarea este în timpul Postului Mare dar nu se dă dezlegare la pește, ulei sau vin.
Sărbătoare mare pe 11 aprilie. E cruce roșie în calendar. Ce nu ai voie să faci în această zi?
Într-un an bisericesc se țin 28 de sărbători cu cruce roșie, cele mai multe dintre ele în preajma Paștelui și a Crăciunului.
În zilele de sărbătoare trebuie ca, înainte de toate, să mergem la biserică şi să ne rugăm. Avem, de asemenea, datoria de a face milostenie, de a cerceta pe cei bolnavi şi în nevoie. În zi de sărbătoare este bine să ne ferim a lucra în afară de ceea ce este absolut necesar. Ar fi absurd să reproşăm cuiva că în zi de sărbătoare şi-a adăpat animalele şi le-a hrănit sau că şi-a încălzit mâncarea pentru a sta la masă ori că şi-a făcut ceva de mâncare, de exemplu o salată.
Se poate ajunge, dintr-o teamă exagerată de a nu greşi, la a-ţi interzice necesităţile zilei, de exemplu un duş sau călcatul unor haine în zi de sărbătoare - când intervine, de fapt, păcatul?
De asemenea, în zi de sărbătoare este bine să ne ferim a lucra în afară de ceea ce este absolut necesar. Păcatul apare atunci când săvârşim o lucrare care nu este absolut necesară în zi de sărbătoare, dintr-o rea intenţie, conştienţi fiind că încălcăm nişte îndrumări ale Bisericii, scrie doxologia.ro.
Această sărbătoare este întro zi de joi. Astfel, dacă ești superstițios, atunci trebuie să știi că există câteva activități pe care ar trebui să le eviți în zilele de joi, ca să nu atragi ghinionul.
Citește și: Ce trebuie să faci în ziua de joi pentru a avea noroc în dragoste. Românii respectă acest ritual
Potrivit superstițiilor, ziua de joi este favorabilă tuturor activităților care țin se bani, posesiuni și sector financiar, iar negocierile și planurile de afaceri, investiții și tot ce ține de acest domeniu au șanse mai mari de reușită dacă sunt încheiate într-o zi de joi.
Există există însă și anumite activități care sunt interzise în zilele de joi și care aduc ghinion și necazuri tuturor celor care nu țin cont de aceste superstiții. De exemplu, joia nu se spală rufe, nu se duce gunoiul și nici un caz nu este bine să îți tai unghiile sau să te tunzi într-o zi de joi.
Cine este Sfîntul Calinic de la Cernica
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 11 aprilie.
Sfântul Calinic a fost canonizat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955.
S-a născut în Bucureşti, la 7 octombrie 1787, fiind cel mai mic dintre fraţii săi. În jurul vârstei de 20 de ani, s-a călugărit la Mănăstirea Cernica, sub numele de Calinic.
Îndrumat de duhovnicul său, Pimen, tânărul monah a început o perioadă de aspre nevoinţe, cu post, rugăciuni, lecturi din Sfânta Scriptură şi din operele Sfinţilor Părinţi.
Citește și: Cine sunt Sfinții Eupshie și Vadim?
Era un mare postitor, hrănindu-se cu legume şi pâine o dată pe zi, spunea părintele Cleopa Ilie. De la slujbele bisericii nu lipsea niciodată, vorbea puţin cu oamenii şi neîncetat cu Dumnezeu, prin rugăciunea inimii, şi avea darul lacrimilor.
Dobândind astfel o viaţă curată, Sfântul Calinic a fost hirotonit preot şi duhovnic al mănăstirii. A fost plecat pentru un an la Muntele Athos. La întoarcerea de la Sfântul Munte, după moartea stareţului Dorotei, obştea l-a ales, la 14 decembrie 1818, la conducerea mănăstirii, deşi avea numai 31 de ani.
De atunci, a condus mănăstirea 32 de ani, timp în care s-a străduit neîncetat să îmbunătăţească viaţa duhovnicească, astfel încât, după un timp, numărul călugărilor ajunsese la 350.
În 1850, Sfântul Calinic a fost hirotonit arhiereu în scaunul episcopal de la Râmnicu Vâlcea. După 18 ani de păstorire în eparhia Râmnicului, s-a retras, în 1867, la Cernica, simţindu-şi sfârşitul aproape. Pe 11 aprilie 1868, s-a mutat la cele veşnice, fiind îngropat în tinda bisericii "Sfântul Gheorghe", ctitoria sa.
Sfântul Sfinţit Mucenic Antipa a trăit în zilele Sfinţilor Apostoli, în perioada în care creştinii sufereau persecuţii declanşate de împăratul roman Domiţian (81-96).
"Atunci s-a arătat mulţime de credincioşi şi de mucenici, care fără de frică mărturiseau Cuvântul lui Dumnezeu, pretutindeni nevoindu-se pentru Hristos Mântuitorul". (Vieţile Sfinţilor)
În acel timp, Sfântul Ioan Evanghelistul, marele stâlp al credinţei, a fost surghiunit în insula Patmos, unde i s-a arătat Domnul în descoperire, între cele şapte sfeşnice, poruncindu-i să scrie către cei şapte îngeri, adică episcopi ai celor şapte biserici ale Asiei, care întăresc adunările mucenicilor.
În scrierea Sfântului Ioan Evanghelistul, prin gura Domnului, se face pomenirea arhiereului Antipa, astfel: "Ştiu unde sălăşluieşti: unde este scaunul satanei; şi ţii numele Meu şi n-ai tăgăduit credinţa Mea, în zilele lui Antipa, martorul Meu cel credincios, care a fost ucis la voi, unde locuieşte satana" (Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul; 2, 13).
Sfântul Antipa a fost episcop al bisericii Pergamului, iar Sfântul Ioan Evanghelistul arată în ce fel a fost el "credinciosul mărturisitor al lui Hristos şi în ce fel au fost locuitorii Pergamului, având sataniceasca petrecere între ei".
Căci "acolo nici legea firii nu se păzea, nici nu era judecata lucrurilor, ci fiecare lucra pentru sine; şi pe cât cineva putea, pe atât năpăstuia pe alţii. Fiecăruia i se părea că este viteaz, bun şi drept, dacă biruia pe cineva din creştini, sau îl pierdea de pe pământul celor vii. Acolo, fiind creştineasca adunare, erau creştinii în mare chinuire şi tulburare din pricina acelor necredincioşi"
