Pe 21 mai, de ziua sfinților Constantin și Elena, românii respectă mai multe obiceiuri despre care cred că le aduc noroc. Mulți își sărbătoresc ziua onomastică.
Aceasta este o sărbătoare importantă și este însemnată cu o cruce roșie în calendarul ortodox.
Sărbătoare mare pe 21 mai. Sfinții Constantin și Elena. Cum ne apărăm de forțele malefice
Potrivit datinilor strămoşeşti, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi şi noua generaţie ameninţă recoltele. De aceea, tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului. Tot acum, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncaţi de grauri.
Tot acum, în unele zone, se mai păstrează datina ca Ziua de Constandinu Puilor să fie ultima dată când se mai fac unele semănături: de porumb, de ovăz şi de mei. Dacă gospodarii continuă să semene aceste cereale, răsadurile respective se vor usca.
Sunt sărbătoriţi în 21 mai atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice la fel cum sunt serbaţi apostolii.
În aceasta zi există o serie de obiceiuri și superstiţii, care fac referire la vara ce urmează să-şi facă apariţia:
Mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbeşte că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
Ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care pastorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului;
Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă; pentru a se apăra de forțe malefice, ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, pasările din pădure încep să-și învețe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlăsie (11 februarie), s-au împerecheat și și-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).
Oamenii trebuie să țină sărbătoarea, pentru că puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii. În ziua Sfinților Constantin și Elena este bine să nu se lucreze, pentru că holdele și strugurii să nu fie distruși, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul și meiul, potrivit tradiției populare, scrie ziarulunirea.ro.
Cine sunt sfinții Constantin și Elena
Biserica îi sărbătoreşte pe Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena, în ziua de 21 mai.
Sfântul Împărat Constantin cel Mare (306-337) s-a născut în cetatea Naissus (astăzi, Niş, în Serbia), din provincia romană Moesia Superior. Tatăl său, Constanţiu Chlor, care la acea vreme era general, a ajuns mai târziu la conducerea imperiului cu titlul de "Cezar", iar cu un an înaintea morţii sale a preluat titlul de "August". După moartea lui Constanţiu Chlor, în anul 306, armata l-a proclamat drept August pe Constantin (306-337).
Confruntarea pe care Constantin cel Mare a avut-o în octombrie 312, cu fiul fostului împărat Maximian, Maxenţiu, care stăpânea Roma, la Pons Milvius (Podul Vulturului) a marcat convertirea sa la creştinism. În acest loc, împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui, cu inscripţia: "Întru aceasta vei birui".
Împăratul cât şi oamenii săi, comandanţi şi soldaţi care văzuseră minunea, au fost destul de tulburaţi şi înfricoşaţi. Noaptea însă, în timpul somnului, Sfântului Împărat Constantin cel Mare i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer, cerându-i să-l pună pe steagurile soldaţilor, spre a-i servi drept semn protector în lupte.
Bătălia de-a doua zi a fost câştigată de Constantin, care a intrat biruitor în Roma, iar Maxenţiu s-a înecat în apele Tibrului.
Un an mai târziu (313), Constantin a emis Edictul de la Mediolanum (Milan), prima recunoaştere oficială a creştinismului, prin care se punea capăt persecuţiilor împotriva creştinilor şi se garanta libertatea credinţei şi a cultului.
Din anul 324, Constantin a rămas singur la conducerea Imperiului Roman, poziţie pe care şi-a menţinut-o până la sfârşitul vieţii (337).
În această perioadă, Biserica a cunoscut o mare înflorire pe tot întinsul imperiului. La Ierusalim şi în alte locuri din Palestina, la Antiohia, Tyr, Nicomidia, la Roma şi în alte oraşe, s-au ridicat biserici impunătoare.
În acord cu credinţa sa, Constantin cel Mare a început să înlăture din legile penale dispoziţii şi pedepse contrare spiritului creştin: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).
De asemenea, s-a îmbunătăţit tratamentul în închisori, s-a uşurat situaţia sclavilor, recunoscându-se şi episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i proclama liberi, în biserică, în faţa credincioşilor.
S-au luat măsuri de protecţie şi de ajutor pentru săraci, orfani, văduve şi bolnavi. S-au adus restricţii luptelor de gladiatori. S-a modificat în spirit creştin legislaţia referitoare la căsătorie, la celibatari, la părinţii fără copii, s-a îngreunat divorţul, s-au pedepsit adulterul şi siluirea, s-a interzis aruncarea copiilor şi s-a îngrădit vinderea lor prin ajutoare date părinţilor săraci.
Citește și: Zi de sărbătoare - Sfinții Împărați Constantin și Elena
În 321, Sfântul Împărat Constantin cel Mare a generalizat, ca zi de repaus în Imperiu, Duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor.
Împăratul Constantin cel Mare, înţelegând tirania care domnea înaintea lui în Imperiul Roman, spunea: "Dumnezeu a avut bunătatea de a se servi de mine pentru împlinirea planurilor Sale.
El m-a scos printr-un act al înţelepciunii Sale şi al puterii Sale nesfârşite, din ţărmurile oceanului britanic şi din extremitatea ţărilor unde soarele apune şi mi-a dat putere de a risipi revărsarea nenorocirii ce acoperea faţa pământului, pentru a atrage pe oameni la păzirea legii şi pentru a creşte credinţa şi religia creştină".
Constantin cel Mare s-a hotărât să părăsească definitiv Roma şi să ridice un alt oraş de reşedinţă. Acesta a fost Bizanţul, pe Bosfor, care a primit numele de Constantinopol - oraşul lui Constantin, inaugurat la 11 mai 330.
Sfântul împărat Constantin a fost botezat în Nicomidia de episcopul semiarian Eusebiu de Nicomidia şi de alţi clerici în luna mai 337, cu puţin timp înainte de a muri. Întârzierea botezului era obişnuită în acea vreme. A murit la scurt timp după botez, la 22 mai, în Duminica Rusaliilor şi a fost îngropat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.
Sfânta Elena a descoperit semnul Crucii
Mama sa, Sfânta Elena, a fost ataşată mult de valorile religiei creştine. Prin râvna ei pentru descoperirea relicvelor sfinte a fost descoperit locul Golgotei şi s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos. Sfânta împărăteasă Elena a ridicat lăcaşuri de închinare pentru creştini atât la Ierusalim, cât şi la alte locuri sfinte. Mai întâi însă a dorit să se zidească, la Ierusalim, Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt.
Citește și: Sărbătoare religioasă. Cum a găsit împărăteasa Elena Sfânta Cruce. Ce se întâmplă dacă muncești azi
Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi "întocmai cu apostolii".
Câți români își sărbătoresc onomastica
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numele de Constantin sau derivate ale acestuia poartă 698.155 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate ale acestuia 1.123.411 femei.
Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, 440.692, urmat de Costel - 76.185 şi Costică - 25.959. Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin - 22.051, Costinel - 10.598, Costache - 4.439, Costi - 886, Costea - 296, Costeluş - 333, Constandin - 143, Constanţiu - 23, Ilenuş - 7 şi Costelică - 1.
Citește și: Sfinții Constantin și Elena: Peste 1,8 milioane de români își serbează onomastica
La femei, 846.555 poartă numele de Elena, 100.771 - Ileana şi 61.419 - Lenuţa. Se mai întâlnesc Constanţa - 42.422, Constantina - 20.864, Ilinca - 24.897, Costina - 5.439, Tanţa - 4.768, Nuţa - 3.627, Leana - 2.713, Costinela - 2.431, Nuţi - 1.358, Ilenuţa - 1.057, Ela - 896, Tănţica - 856, Lena - 821, Ilina - 693, Nuţica - 628, Leanca - 351, Costica - 280, Eli - 208, Constandina - 173, Tanţi - 127, Leni - 31, Ilenuş - 21 şi Ilenuşa - 5.
