Sărbătoare mare 31 martie. Catolicii serbează Paștele. Ortodocșii pomenesc un sfânt mare. Cine e?

DE Vlad Alexandru | Actualizat: 31.03.2024 - 07:59
Catolicii serbează Paștele. Ortodocșii pomenesc un sfânt mare Foto: corpuschristicarolstream.org - rol ilustrativ
Catolicii serbează Paștele. Ortodocșii pomenesc un sfânt mare Foto: corpuschristicarolstream.org - rol ilustrativ
TRecem la ora de vară Foto: Freepik.com - rol ilustrativ
TRecem la ora de vară Foto: Freepik.com - rol ilustrativ
papa Francisc Foto: Profimedia Images
papa Francisc Foto: Profimedia Images
Sfântul Ipatie
Sfântul Ipatie

Ziua de 31 martie are anul acesta mai multe semnificații. Este paștele catolic iar ortodicșii îl serbează pe unul dintre cei mai cunoscuți sfinți. Pe de altă parte, România a intrat parțial în Schengen dar trecem și la ora de vară.

SHARE

31 martie este o zi plină de însemnătate spirituală și materială. Este ziua în care se sărbătorește Paștele catolic iar ortodocșii merg la biserică pentru a se ruga în amintirea Sfântului Ipatie. 

Este a doua duminică din Postul Paștelui ortodox și este închinată Sfântului Palama. Românii merg la biserică în această zi pentru a se ruga și a aprinde lumânări în amintirea celor decedați.

Pe 31 martie, România a intrat în spațiul Schengen cu frontierele maritime și aeriene. Și tot acum s-a trecut la ora de vară. 

Sărbătoare mare pe 31 martie. Catolicii serbează Paștele. Ortodocșii pomenesc un sfânt mare. Cine e?

În 2024, Paștele Catorlic este cu o lună mai devreme față de cel ortodox. Mai exact, catolicii sărbătoresc Învierea duminică, pe 31 martie, în timp ce ortodocșii, pe 5 mai. 

Data diferă de la catolici la ortodocși, iar asta pentru că Biserica Ortodoxă folosește calendarul iulian, în timp ce Biserica Catolică păstrează calendarul gregorian.

Citește și: De ce Paștele catolic și cel ortodox se sărbătoresc în zile diferite? Cum se calculează datele

Similar sărbătorii ortodoxe, creștinii catolici iau lumină. Unii creștini catolici din Transilvania au obiceiul de a decora copacii din fața porților fetelor necăsătorite.

De asemenea, unul dintre cele mai cunoscute tradiții de Paștele catolic este stropirea (inițial făcută cu apă, dar în zilele noastre oamenii folosesc parfum).

Foto: Profimedia Images

Ritualul de stropire are loc în prima și a doua zi de Paște și toată lumea trebuie să fie stropită fie cu apă, fie cu parfum, ca simbol al purificării și fertilității.

Duminica dimineața, înainte de micul dejun, membrii familiei își spală fețele cu apă dintr-un pahar sau un bol în care au pus un ou roșu și o monedă, pentru a atrage sănătatea, bogăția și frumusețea pe tot parcursul anului.

Catolicii au fost, de asemenea, cei care au introdus recent figurinele din ciocolată ca simboluri de Paște. Iepurașii și ouăle de ciocolată oferite copiilor de Paște sunt o tradiție recentă, însă bine înrădăcinată.

La catolici, cel mai important moment din noaptea de Înviere este binecuvântarea focului și aprinderea lumânării pascale, la fel ca și împărtășirea credincioșilor.

Alte tradiții includ vânătoarea de ouă: mici ouă de ciocolată sunt ascunse prin casă sau grădini, iar cei mici pornesc la vânătoare cu un coș, iar cel care adună cele mai multe ouă câștigă, conform stirileprotv.ro.

Cine este sfântul Ipatie, sărbătorit de ortodocși pe 31 martie

Sfântul Sfinţit Mucenic Ipatie este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 31 martie.

Sfântul Ipatie a fost episcop al Gangrei, în Paflagonia, regiune istorică aflată pe coasta Mării Negre, în nordul Anatoliei.

"Acest mare plăcut al lui Dumnezeu, Ipatie, Sfântul episcop al cetăţii Gangrelor, din ţara Paflagoniei, a fost unul din cei trei sute şi optsprezece Sfinţi Părinţi care au luat parte la întâiul a toată lumea Sinod, ce s-a adunat în Niceea la anul 325, pe vremea împărăţiei marelui Constantin (306-337), la care, cu ceilalţi Sfinţi Părinţi, ajutând dreapta credinţă şi fiind plin de Duh Sfânt, l-au mustrat pe Arie pentru eres şi l-au dat anatemei.

Şi avea de la Dumnezeu mare putere în facerea de minuni, pentru că tămăduia toate neputinţele şi izgonea diavolii. Aşa, într-un sat, apele cele amare care curgeau din munţi, le-a făcut dulci; şi în alt loc a scos cu rugăciunea un izvor de ape calde, spre tămăduirea oamenilor". 

Pentru viaţa curată şi pentru că era învrednicit cu darul facerii de minuni, era preţuit de fiul împăratului Constantin, împăratul Constanţiu (337-361), care a pus să fie zugrăvit pe o scândură chipul sfântului.

Foto: Doxologia

Sfântul Ipatie a fost ucis cu pietre de un grup de eretici novaţieni, numiţi mai târziu cathari, pentru că puneau mare accent pe "puritatea" celor pe care îi primeau în rândurile lor.

Ucigaşi "cu zavistie multă aprinzându-se asupra arhiereului lui Dumnezeu, s-au ascuns în calea lui la un loc strâmt, lângă o râpă de munte şi lângă un mal, înarmaţi fiind cu săbii şi cu ciomege.

Apoi deodată, fără de veste, năvălind asupra lui ca nişte fiare sălbatice şi dându-i multe bătăi, de pe malul cel înalt l-au aruncat în prăpastia aceea. Iar sfântul, fiind abia viu, şi-a înălţat mâinile în sus şi, ridicându-şi ochii la cer - precum altă dată Sfântul întâiul Mucenic Ştefan -, se ruga pentru cei ce l-au ucis şi zicea:

'Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta' Şi, încă rugându-se, o femeie ce ţinea de eresul lui Arie, luând o piatră, a lovit pe sfântul tare în cap şi l-a omorât. Iar sufletul lui cel sfânt, îndată ieşind din legăturile trupeşti, s-a suit la Dumnezeu". 

Trupul mucenicului a fost adus şi îngropat la Gangra, iar la mormântul său s-au făcut multe vindecări miraculoase, scrie Agerpres.

România a intrat parțial în Schengen și trecem la ora de vară

Pe 31 martie 2024, România a intrat în spațiul Schengen cu frontierele maritime și aeriene. Acest lucru înseamnă că, începând cu această dată, o persoană care călătorește cu avionul, spre exemplu, de la București la Roma sau orice stat şi oraş european, membru al Spaţiului Schengen, nu va mai face obiectul verificărilor la frontieră, în aeroporturile de plecare şi de sosire.

Citește și: România, pregătită de 14 ani să intre în Schengen. Ce beneficii și riscuri vom avea de la 31 martie?

Rămân în aeroport controale de securitate care sunt obligatorii în orice țară, iar apoi pasagerii vor merge direct către poarta de îmbarcare, fără a se mai opri la ghişeele Poliției de Frontieră pentru verificarea documentelor.

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație fără frontiere, din care fac parte 27 de țări. Acesta le permite cetățenilor UE și multor resortisanți din țări terțe să călătorească liber, fără controale la frontiere. Creat în 1985, acest spațiu s-a extins, acoperind în prezent aproape toate țările din UE și câteva din afara UE (Liechtenstein, Norvegia, Islanda, Elveția). Spațiul Schengen garantează libera circulație pentru peste 400 de milioane de cetățeni europeni.

Tot pe 24 martie, românii trec la ora de vară. Mai exact, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 3.00 devine ora 4.00. Astfel, ziua de duminică va avea mai puține ore. Detalii AICI.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te