Creţu crede că lucrurile s-ar putea rezolva pe viitor, considerând că noul primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, se arată interesat să găsească soluții. "A fost o vizită istorică, a fost pentru prima dată când un primar al Capitalei a venit în vizită la Elcen. Am avut o discuţie consistentă, de trei ore, pentru a gândi soluţii şi drumuri de urmat pentru încălzirea bucureştenilor şi investiţiile viitoare. Contextul este unul optimist", a spus Crețu.
Însă, aceste investiţii nu pot fi făcute imediat, în câteva luni, astfel că urmează o iarnă dificilă din punct de vedere al termoficării. "Această iarnă o vom trece printr-un management de criză, printr-o gestionare a avariilor cât se poate de rapidă, astfel încât să nu fie probleme", a precizat reprezentantul Elcen.
Cazanele sunt de acum 50-60 de ani, motiv pentru care ar fi nevoie de investiţii în centrale noi, în ciclu combinat, de nouă generaţie, eficiente raportat la consumul de gaze şi la emisii.
La CET Sud, care asigură aproape jumătate din consumul din Bucureşti, ar fi nevoie de centrale noi de 200-400 de MW, iar la CET Grozăveşti e necesar un grup nou de 50 de MW.
Investițiile ar trebui demarate cel târziu în anul 2021, iar sursele de finanțare ar putea fi fondurile europene prin Fondul de Modernizare.
Crețu consideră că "rădăcina tuturor problemelor în sistemul de termoficare al Bucureştiului stă în această împărţire a producătorului Elcen, pe de o parte, la Ministerul Economiei, Energiei şi transportatorul şi distribuitorul de energie termică, RADET, actualmente Termoenergetica, în subordinea Primăriei Capitalei". De aceea, este umul dintre susținătorii integrării sistemului.
Planul de reorganizare al Elcen prevede mai multe opţiuni, una fiind cea prin care Primăria achiziționează activele Elcen. În paralel, şi Romgaz face o analiză de preluare a activelor Elcen.
