O echipă de cercetători a reuşit, cu ajutorul unor tehnici complexe pentru determinarea vârstei fragmentelor de oase, dentiţie şi artefacte descoperite într-o peşteră siberiană, să oferă noi indicii despre o specie enigmatică de hominizi, posibil mai avansată decât se credea anterior.
Specia de oameni care a fost mai avansată decât se credea. A trăit acum sute de mii de ani
O echipă de cercetători a reuşit, cu ajutorul unor tehnici complexe pentru determinarea vârstei fragmentelor de oase, dentiţie şi artefacte descoperite într-o peşteră siberiană, să oferă noi indicii despre o specie enigmatică de hominizi, posibil mai avansată decât se credea anterior, relatează Reuters.
Cercetările publicate miercuri scot la lumină informaţii despre denisovan, o specie de hominizi cunoscută doar din rămăşiţele descoperite în peştera Denisova din Munţii Altai, Rusia.
Citește și: VIDEO Misterul fosilei de „dragon” veche de 240 milioane ani. Unde a fost găsită și cu ce se hrănea
Deşi oamenii de ştiinţă deţin încă puţine informaţii, acest strămoş al omului şi-a pus amprenta genetică asupra speciei noastre, Homo sapiens, în special la populaţia indigenă din Papua Noua Guinee şi Australia, care a păstrat o mică, dar semnificativă urmă de ADN denisovan, dovada încrucişării dintre specii în trecutul îndepărtat.
Fosile şi urme de ADN demonstrează că denisovanii au trăit în peştera din Munţii Altai cu cel puţin 200.000 până la 50.000 de ani în urmă, iar Omul de Neandertal, o specie înrudită de hominid, a fost prezent acolo cu 200.000 până la 80.000 de ani în urmă, concluzionează noul studiu.
Uneltele din piatră indică faptul că una sau ambele specii ar fi putut trăi în peşteră începând cu 300.000 de ani în urmă.
Anul trecut, cercetătorii au descris un fragment de os găsit în Peştera Denisova aparţinând unei fete a cărei mamă era o neandertaliană, iar tatăl un denisovan, dovadă a încrucişării acestor specii. Fata, botezată ''Denny'', a trăit cu circa 100.000 de ani în urmă, demonstrează noul studiu.
Mai multe pandantive fabricate din dinţi şi vârfuri de oase de animale găsite în peşteră au fost datate ca având o vechime cuprinsă între 43.000 şi 49.000 de ani. Este posibil că artefactele să fi fost fabricate de denisovani, ceea ce ar putea sugera că aceşti hominizi aveau un anumit grad de compexitate intelectuală.
"De obicei, astfel de obiecte sunt asociate, în Europa Occidentală, cu expansiunea speciei noastre şi sunt considerate repere ale comportamentului modern, dar în acest caz, denisovanii ar putea fi chiar ei creatorii'', a spus cercetătoarea din domeniul arheologiei Katerina Douka, de la Institutul Max Planck pentru Ştiinţa Istoriei Umane din Germania.
Specia noastră a apărut în Africa cu circa 300.000 de ani în urmă, după care a migrat în alte zone de pe glob. Nu există dovezi care să ateste că Homo sapiens ajunsese în peştera Denisova atunci când au fost fabricate aceste artefacte.
Dovezile existenţei denisovanilor sunt puţine şi includ trei dinţi şi un os al degetului.
"Descoperirea unor noi fosile ar fi binevenită, întrucât nu ştim nimic despre aspectul fizic al denisovanilor, în afara faptului că aveau degete groase", a spus Zenobia Jacobs, specialistă în geocronologie de la Universitatea Wollongong din Australia.
"Prezenţa ADN-ului acestora la aborigenii australieni şi populaţia din Noua Guinee sugerează că aceştia erau destul de răspândiţi în Asia, posibil chiar în sud-estul Asiei, dar trebuie să găsim dovezi solide ale prezenţei lor în aceste regiuni pentru a descrie istoria completă a denisovanilor", a adăugat Richard 'Bert' Roberts, specialist în geocronologie la Universitatea din Wollongong.
Citește și: Unul dintre cei mai rari dinozauri, descoperit în România! Cum arăta „balaurul bondoc”
Cercetările publicate miercuri scot la lumină informaţii despre denisovan, o specie de hominizi cunoscută doar din rămăşiţele descoperite în peştera Denisova din Munţii Altai, Rusia.
Deşi oamenii de ştiinţă deţin încă puţine informaţii, acest strămoş al omului şi-a pus amprenta genetică asupra speciei noastre, Homo sapiens, în special la populaţia indigenă din Papua Noua Guinee şi Australia, care a păstrat o mică, dar semnificativă urmă de ADN denisovan, dovada încrucişării dintre specii în trecutul îndepărtat.
Specie înrudită cu Omul de Neandertal
Fosile şi urme de ADN demonstrează că denisovanii au trăit în peştera din Munţii Altai cu cel puţin 200.000 până la 50.000 de ani în urmă, iar Omul de Neandertal, o specie înrudită de hominid, a fost prezent acolo cu 200.000 până la 80.000 de ani în urmă, concluzionează noul studiu.
Uneltele din piatră indică faptul că una sau ambele specii ar fi putut trăi în peşteră începând cu 300.000 de ani în urmă.
Anul trecut, cercetătorii au descris un fragment de os găsit în Peştera Denisova aparţinând unei fete a cărei mamă era o neandertaliană, iar tatăl un denisovan, dovadă a încrucişării acestor specii. Fata, botezată ''Denny'', a trăit cu circa 100.000 de ani în urmă, demonstrează noul studiu.
Mai multe pandantive fabricate din dinţi şi vârfuri de oase de animale găsite în peşteră au fost datate ca având o vechime cuprinsă între 43.000 şi 49.000 de ani.
Citește și: FOTO Un animal rar a fost adus de Ceaușescu în România ca să-l vâneze. Coarnele lui costă și 3.000 €
Este posibil că artefactele să fi fost fabricate de denisovani, ceea ce ar putea sugera că aceşti hominizi aveau un anumit grad de compexitate intelectuală.
"De obicei, astfel de obiecte sunt asociate, în Europa Occidentală, cu expansiunea speciei noastre şi sunt considerate repere ale comportamentului modern, dar în acest caz, denisovanii ar putea fi chiar ei creatorii'', a spus cercetătoarea din domeniul arheologiei Katerina Douka, de la Institutul Max Planck pentru Ştiinţa Istoriei Umane din Germania.
Specia noastră a apărut în Africa cu circa 300.000 de ani în urmă, după care a migrat în alte zone de pe glob. Nu există dovezi care să ateste că Homo sapiens ajunsese în peştera Denisova atunci când au fost fabricate aceste artefacte, potrivit Agerpres.
Dovezile existenţei denisovanilor sunt puţine şi includ trei dinţi şi un os al degetului.
"Descoperirea unor noi fosile ar fi binevenită, întrucât nu ştim nimic despre aspectul fizic al denisovanilor, în afara faptului că aveau degete groase", a spus Zenobia Jacobs, specialistă în geocronologie de la Universitatea Wollongong din Australia.
"Prezenţa ADN-ului acestora la aborigenii australieni şi populaţia din Noua Guinee sugerează că aceştia erau destul de răspândiţi în Asia, posibil chiar în sud-estul Asiei, dar trebuie să găsim dovezi solide ale prezenţei lor în aceste regiuni pentru a descrie istoria completă a denisovanilor", a adăugat Richard 'Bert' Roberts, specialist în geocronologie la Universitatea din Wollongong.
Cercetarea a fost publicată în revista Nature.