„Aerul din București, drogul de calitate al săracului. Am verificat site-ul calitateaer.ro pentru m-Xylene, ca să înțeleg de ce în momentul în care am deschis larg fereastra l-am observat pe Moș Crăciun, iar”, a scris pe 29 decembrie consilierul general USR PLUS Octavian Berceanu.
Acesta constatase o depășire majoră la indicatorul PM 2,5, cu indicația „Poluare extrem de mare”, tocmai în zona Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta".
M-Xylene nu este un gaz foarte toxic, în schimb are efecte narcotice când este inhalat.
Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" nu este singura unitate medicală în care sunt tratați pacienți cu probleme la plămâni care se află într-o zonă poluată.
O situație similară a fost înregistrată și la spitalul suport COVID-19, de tranzit, din cartierul Chitila, din Capitală.
„Cam așa stă la ora asta situația la nici un kilometru de spitalul de suport Chitila în care ajung persoanele care solicită ambulanța cu suspiciune de infectare cu Covid. Trag o oră sau mai multe o dușcă severă de aer poluat maxim înainte să plece pe drumul - tombolă spre spitalele din oraș.
Spitalul ăla este perfect pus acolo, când cancerele vor exploda în zona aia se va face, într-un parteneriat public-privat la fel de reușit, peste noapte, spital suport oncologic”, scria pe 18 ianuarie Bogdan Iancu, cadru universitar la SNSPA.
Analiza aerului în zona Chitila
„Bucureștiul produce foarte multă poluare. Prin urmare, trebuie identificate cauzele, de unde pleacă. Unele sunt clare, dar nu se poate lucra doar cu aparatele oficiale care există astăzi, pentru că nu sunt puse în locurile corecte. Unul e pe la pădurea Balotești, de exemplu, și e relevant. Trebuie reamplasate.
De asemenea, e nevoie de aparate de măsurat mobile și de drone.
Sursele deja vizibile. Incendiile despre care s-a tot vorbit au impact într-un anumit interval orar. Dar, surse permanente sunt, printre altele: transportul de material din demolări și construcții, care se fac pe durata nopții, intensiv.
Atunci camioanele de transport sunt neacoperite, circulă cu viteză și praful e vânturat prin București. Dimineața, anvelopele autoturismelor dislocă iar praful.
În plus, materialele sunt depozitate ilegal, la marginea orașului, dar praful revine în Capitală.
Mai e o problemă ignorată. Străzile din București se spală cu apă din Dâmbovița, care este poluată, nu e apă cristalină. Conține fecale, care sunt răspândite pe străzile din oraș. Se usucă și se transformă iar în praf”, a declarat Octavian Berceanu, pentru Newsweek România.
Consilierul general a mai menționat ca surse permanente de poluare CET-urile, dar și încălzirea la casele din București și din jur pentru care se folosește cărbune.
„Sunt circa 150.000-200.000 de locuințe neconectate la încălzirea centrală sau fără centrală termică și care se bazează pe lemne sau cărbune”, a precizat Octavian Berceanu, care a adăugat că locuințele sunt răspândite în toate sectoarele.
În zona Chitila, la toate acestea se mai adaugă și poluarea de la groapa de gunoi Iridex, controlată de Dan Voiculescu, și de la un incinerator de materiale medicale.
„Incineratorul nu a mai schimbat filtrele. Iar la groapă, instalațiile de capatare a hidrogenului sulfurat și a gazelor de groapă este subdimensionată. Cei de la Iridex au mai multe dosare penale, dar nu se întâmplă nimic”, a arătat consilierul general USR PLUS pentru Newsweek România.
Consilierul spune că problema nu se va rezolva prea curând. „E vorba de corupție. Corupție mare. Inspectorii se mulțumesc să își ia șpăgile și pleacă acasă. Dar e și multă prostie”.
