Trump menține trupele SUA în România, dar ne cere cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare

Trump menține trupele SUA în România, dar ne cere cheltuieli de 5% din PIB pentru aparare.

Așa cum era de așteptat, Trump revizuiește participarea Washingtonului la asigurarea securității continentului european, în contextul războiului Rusiei în Ucraina și a amenințărilor ce decurg din acesta.

Noul secretar al Apărării al SUA, Pete Hegseth, a subliniat că, în timp ce SUA continuă să se angajeze în NATO, Europa trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria apărare, 

Trump menține trupele SUA în România, dar ne cere cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare

La reuniunea Grupului de Contact pentru Apărare din Ucraina de la Bruxelles, în „format Ramstein”, Pete Hegseth a precizat în discursul său de deschidere ce anume vrea președintele Trump de la bătrânul continent, în timp ce administrația sa urmărește să „normalizeze” relațiile cu Putin.

Anume că Europa „merită să fie liberă de orice agresiune”, dar că cei din vecinătatea Ucrainei ar trebui să investească cel mai mult.

Mai târziu, în timpul unei conferințe de presă la Stuttgart, Hegseth a asigurat că, în ciuda schimbării de viziune, nu există „planuri imediate” de reducere a trupelor americane din Europa.

„Nu există planuri în acest moment pentru a reduce nimic”, a spus el, în timp ce le-a cerut aliaților NATO să mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB.

„Salvgardarea securității europene trebuie să fie un imperativ pentru membrii europeni ai NATO. Europa trebuie să ofere Ucrainei partea covârșitoare din viitorul ajutor”, a subliniat acesta.

El a întărit apelul lui Trump pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, spunând că „2% nu este suficient; președintele Trump a cerut 5% și sunt de acord”.

România a depășit 2% din PIB pentru apărare. Ce vrea Trump, nerealist

Secretarul american al Apărării a lăudat pachetul de ajutor de 1,2 miliarde de dolari al Suediei pentru Ucrainei și cheltuielile de apărare de 5% din PIB ale Poloniei ca modele pentru Europa și a cerut noi angajamente.

„Președintele Trump așteaptă cu nerăbdare să lucreze împreună, să continue această discuție sinceră între prieteni și să obțină pacea prin putere – împreună”, a adăugat el.

„Mai degrabă, relația noastră va acorda prioritate împuternicirii Europei să își asume responsabilitatea pentru propria sa securitate”, a spus Hegseth la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărare din Ucraina de la Bruxelles.

El a subliniat că, pe măsură ce SUA își schimbă atenția asupra amenințărilor din Indo-Pacific, aliații europeni trebuie să conducă în propria lor securitate. „Împreună, putem stabili o diviziune a muncii care să ne maximizeze avantajele comparative în Europa și Pacific”.

Defense Express a publicat un program al cheltuielilor statelor membre NATO pentru 2024 din care se observă că „țările vecine Ucrainei” și-au mărit bugetul apărării.

În clasament, conduce Polonia -cu 4,12% din PIB, Estonia - 3,43%, Letonia-3,15%,  Lituania - 2,86%, Finlanda- 2,41%, România - 2,25%, pe locul 10 în acest clasament.

Opt țări NATO au cheltuit mai puțin de 2% din PIB în 2024 și multe dintre ele nu vor suplimenta bugetul apărării înainte de sfârșitul deceniului. Nu este vorba doar despre țări mici, ci și despre Italia și Spania.

Însă, securitatea este asigurată nu de procente din indicatorii economici, ci de bani reali cheltuiți pentru înarmare și pregătire a armatei. Și din acest punct de vedere România este în primele 15 în 2024, cu 9,2 miliarde de dolariinvestiți în armament și programe militare.

Experții militari consideră că atingerea unui procent de 5% din PIB pentru majoritatea absolută a țărilor europene nu este o opțiune realistă, din cauza măsurilor drastice economice pe care ar trebui să le aplice.

Washingtonul are o viziune diferită asupra acestui lucru. A făcut apel la politicienii europeni „să informeze sincer cetățenii despre nivelul de pericol cu ​​care se confruntă Europa”.

Conferința de securitate de la Munchen, decizii grele

Consiliul NATO-Ucraina coincide cu alte evenimente cheie, inclusiv Conferința de securitate de la München, unde viitoarea asistență de securitate a Ucrainei va fi un subiect foarte greu de discuție.

60 de șefi de stat și de guvern urmează să se adune vineri la München, Germania, pentru o conferință anuală de securitate privind conflictele internaționale, provocările geopolitice și relațiile transatlantice.

Cea de-a 61-a Conferință de Securitate de la München vine într-un moment important de schimbare, după ce noua administrație americană a preluat mandatul luna trecută.

Planul de pace pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump și situația din Orientul Mijlociu vor fi printre principalele probleme care vor fi discutate în cadrul conferinței.

Citește și: 36% dintre români cred că Trump poate aduce pacea în Ucraina. Doar 28% spun că va face bine României

Ucraina este încredințată că SUA vor continua să îi ofere asistență de securitate, iar NATO își asumă un rol mai mare în sprijinirea țării, a declarat ministrul Apărării, Rustem Umerov, la 13 februarie în timpul unui discurs comun cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„SUA sunt alături de noi, continuând de asemenea să furnizeze asistență de securitate. NATO preia asistența noastră de securitate și pregătirea militară", a declarat Umerov la Bruxelles, înainte de începerea ședinței Consiliului NATO-Ucraina.

Citește și: Război în Ucraina. Rusia a pierdut 783.000 militari și 14.000 blindate. Pagube de 9.800.000.000$

Comentariile vin pe fondul incertitudinii continue cu privire la angajamentele de ajutor ale SUA față de Ucraina. Președintele Donald Trump a sugerat că asistența ar putea fi legată de acorduri comerciale, inclusiv de acces la „pământuri rare și alte lucruri”.

Rutte și-a exprimat convingerea fermă în necesitatea continuării asistenței militare pentru Ucraina, în special pentru a consolida poziția Kievului în potențiale negocieri de pace.

Conferința se va încheia cu discuții despre rolul Europei în lume.