Datele susțin siguranța acestui model și ar putea pune bazele unor studii viitoare pentru a testa noi vaccinuri și medicamente împotriva COVID-19, relatează Reuters.
Open Orphan conduce proiectul, lansat în februarie anul trecut, împreună cu Imperial College London, grupul de lucru pentru vaccinuri al guvernului britanic și compania clinică hVIVO.
Oamenii de știință folosesc de zeci de ani testele de provocare pe oameni pentru a afla mai multe despre boli precum malaria, gripa, febra tifoidă și holera și pentru a dezvolta tratamente și vaccinuri împotriva acestora.
În luna aprilie a anului trecut, oamenii de știință de la Universitatea Oxford au lansat un alt studiu de provocare pe oameni, care a urmărit să reinfecteze persoane care au avut anterior COVID-19, în încercarea de a aprofunda înțelegerea imunității, mai degrabă decât să infecteze oamenii pentru prima dată.
Studiul Imperial a expus 36 de voluntari sănătoși, bărbați și femei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, la tulpina originală a virusului SARS-CoV-2 și i-a monitorizat îndeaproape într-un cadru controlat de carantină. Aceștia vor fi urmăriți timp de 12 luni după externarea din unitatea de carantină.
Citește și: VIDEO George Simion și cameramanul său au pălmuit doi botoșăneni. Motivul: n-au dat mâna cu liderul
Nu au apărut evenimente adverse grave, iar modelul de studiu de provocare la om s-a dovedit a fi sigur și bine tolerat la tinerii adulți sănătoși, a precizat compania.
"Se crede că persoanele din această grupă de vârstă vor fi principalii factori determinanți ai pandemiei, iar aceste studii, care sunt reprezentative pentru o infecție ușoară, permit investigarea detaliată a factorilor responsabili de infecție și de răspândirea pandemiei", a declarat Chris Chiu, cercetător șef al studiului și profesor de boli infecțioase la Imperial.
Cu modelul stabilit, Open Orphan a declarat că ar trebui să fie în măsură să contracteze sau să efectueze studii de provocare la om cu COVID-19 în 2022, sub rezerva aprobărilor individuale de etică și de reglementare.
Rezultatele studiului Imperial, publicate pe un server de pre-print și care urmează să fie încă revizuite de colegi, oferă, de asemenea, unele informații clinice.
Cercetătorii au constatat că simptomele încep să apară în medie la aproximativ două zile după contactul cu virusul, a precizat Imperial.
Infecția apare mai întâi în gât; virusul infecțios atinge un vârf de infecție la aproximativ cinci zile de la infectare și, în acest stadiu, este semnificativ mai abundent în nas decât în gât.
Aceștia au constatat, de asemenea, că testele de flux lateral sunt un indicator fiabil pentru a determina dacă virusul infecțios este prezent și, prin urmare, este probabil ca persoana să poată transmite virusul.
Optsprezece dintre voluntari au fost infectați, dintre care 16 au continuat să dezvolte simptome de răceală ușoară până la moderată, inclusiv nas înfundat sau curgere a nasului, strănut și durere în gât, a declarat Imperial.
Unii au prezentat dureri de cap, dureri musculare/articulare, oboseală și febră. Niciunul nu a dezvoltat simptome grave. Doi participanți au fost excluși din analiza finală după ce au dezvoltat anticorpi între depistarea inițială și inoculare.
Treisprezece voluntari infectați au raportat pierderea temporară a simțului olfactiv, dar acesta a revenit la normal în termen de 90 de zile la toți participanții, cu excepția a trei - restul continuă să prezinte îmbunătățiri după trei luni.
Nu au fost observate modificări la nivelul plămânilor și nici evenimente adverse grave la niciun participant.
