În decurs de doar o săptămână, cercetătorii germani au descoperit că Papa Pius al XII-lea, care nu a criticat niciodată în mod direct masacrul evreilor de către nazişti, ştia din propriile surse despre „campania morţii” condusă de Berlin. Totuşi, Pius al XII-lea nu a informat Guvernul SUA după ce un asistent al său a argumentat că evreii şi ucrainenii - principalele sale surse - nu pot fi de încredere pentru că ar fi minţit şi exagerat, spun cercetătorii, potrivit Washington Post.
Aceştia au mai descoperit şi că Vaticanul a ascuns aceste informaţii, precum şi alte documente, pentru a-i proteja imaginea lui Pius, fapt ce va umili cel mai probabil Biserica Catolică Romană, care se confruntă, de asemenea, cu muşamalizarea cazurilor de abuz sexual din partea clericilor.
Relatările acestea provin din Germania, din partea a şapte cercetători de la Universitatea din Münster care au călătorit la Roma în ciuda crizei provocate de noul coronavirus astfel încât sa participe la desecretizarea istorică a documentelor din timpul războiului, care a avut loc pe 2 martie. Alţi cercetători din SUA şi Israel erau aşteptaţi să participe, dar au rămas în ţările lor din cauza pandemiei.
Coordonatorul principal al echipei germane a fost Hubert Wolf, în vârstă de 60 de ani, istoric al Bisericii Catolice care a cercetat în Arhivele Secrete ale Vaticanului - numite acum Arhivele Apostolice - încă din anii de studenţie. Preot catolic şi autor prolific, Hubert Wolf are o reputaţie de cercetător obiectiv şi analist vocal.
„Trebuie mai întâi să verificăm aceste surse devenite disponibile recent. Dacă Pius al XII-lea va ieşi din acest studiu cu o reputaţie mai bună, acest lucru e minunat. Dar dacă va ieşi cu o reputaţie mai proastă, trebuie să acceptăm şi asta”, a spus Wolf, potrivit Washington Post.
Pius al XII-lea, care a condus Biserica Catolică din 1939 până în 1958 şi este acum candidat pentru canonizare, a fost unul dintre cei mai controversaţi pontifi ai secolului al XX-lea. Eşecul său de a denunţa în mod public Holocaustul i-a adus titlul de „Papa lui Hitler”, iar criticii au continuat de-a lungul deceniilor să ceară accesul la arhive pentru cercetare.
