„Am aflat cu surprindere din articole de presă că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe care dvs. îl conduceți, se opune prin apel sentințelor prin care instanțele de judecată acordă despăgubiri victimelor atacurilor urșilor”, scrie Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare, într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Mediului.
Organizația dă mai multe exemple de victime care au primit în instanță despăgubiri, după ce au fost rănite de urși.
- În 2017, o fetiță de 11 ani din Răstolița jud. Mureș a fost rănită de un urs ziua în amiaza mare în curtea casei și a primit din partea primei instanțe de judecată daune de 60.000 lei. MinisterulMediului, dar și familia victimei au contestat decizia, iar sentința finală a fost o despăgubire de 20.000 euro.
- În 2018, un bărbat din Băile Tușnad care se deplasa de la domiciliul său la gară, a fost atacat și rănit de un urs. În primă instanță i s-au acordat daune de 24.000 lei. Decizia a fost contestată atât de victimă cât și de Ministerul Mediului, iar instanța a acordat victimei o despăgubire de 15.000 euro, la care Ministerul Mediului din nou a făcut apel, urmând să se stabilească un nou termen de judecată.
- În 2015, pe raza localității Ciobotan din jud Mureș, o femeie a fost atacată și rănită de un urs. Decizia Judecătoriei Reghin, prin care se acordă victimei despăgubiri de 70.000 lei, a fost contestată de Ministerul Mediului și se va judeca pe 9 septembrie a.c.
- În octombrie 2020, două persoane, soț și soție, din localiateaToaca, jud Mureș, au fost atacate și rănite în curtea casei de către un urs. Decizia Judecătoriei Reghin a fost ca Ministerul Mediului să despăgubească victimele cu suma de 30.000 de euro. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a făcut și de această dată apel.
„Acestea sunt doar câteva cazuri documentate din presă. Având în vedere numărul mare de personae rănite și decedate în ultimii ani și în special în ultima vreme, în atacuri ale unor urși agresivi, e de așteptat ca un mare număr de procese intentate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de către victime să fie deja pe rolul instanțelor, sau urmează a fi începute”, menționează organizația.
Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare susține că, având în vedere că traumele fizice și psihice ale victimelor atacurilor urșilor sunt deosebit de grave și de cele mai multe ori ele nu pot fi compensate financiar, indiferent de valoarea despăgubirilor.
„Statul Român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin decizia de a se interzice vânătoarea, ca unică metodă de prevenție, este singurul vinovat de producerea acestor atacuri;
Despăgubirile acordate de instanțele de judecată sunt mereu în concordanță cu gravitatea traumatismelor victimelor;
Cheltuirea banului public este nejustifictă în procese lipsite atât de moralitate, cât și de temeinicie (așa cum s-a dovedit în cazul sentințelor definitive anterioare):
Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activității de Vânătoare vă solicită să dispuneți de îndată departamentului juridic al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, să accepte fără a mai contesta deciziile instanțelor de judecată, acest fapt reprezentând atât recunoașterea vinovăției Ministerului Mediului și scurtarea calvarului victimelor care își caută dreptatea în justiție, precum și o economie însemnată a sumelor pe care, așa cum s-a dovedit, le-ați pierdut și le veți pierde în continuare în aceste procese”, se menționează în scrisoare.
Legea nu permite Ministerului Mediului să se retragă din procese
Ministerul Mediului a explicat că nu are cum să se retragă din procesele în care este implicat, „fără a putea fi acuzat ulterior de Curtea de Conturi că nu și-a apărat corect șansele“.
„MMAP are obligația legală de a reprezenta, prin consilieri juridici mandatați, interesele ministerului ca parte procesuală în fața instanțelor judecătorești de orice grad și a organelor de cercetare penală și de a întocmi actele procesuale în vederea reprezentării ministerului în procesele aflate pe rolul instanțelor naționale“, a menționat instituția, ca răspuns la o solicitare a Newsweek România.
Totuși, Ministerul Mediului nu a răspuns, până la închiderea ediției, la o altă solicitare a revistei noastre, prin care încercam să lămurim tocmai ceea ce activiștii de mediu spun că în acest moment nu poate fi stabilit cu exactitate: câte atacuri ale urșilor asupra gospodăriilor și asupra oamenilor au fost înregistrate între 2016, anul interzicerii vânătorii la urs, și 2021.
Am vrut să aflăm și opinia specialiștilor de la Ministerul Mediului cu privire la aceste apariții ale animalelor în gospodării și atacurile asupra oamenilor, dar și în ce măsură consideră că vânătoarea este cea mai bună metodă de diminuare a acestor atacuri ale urșilor.
Până la un răspuns clar, avem un act normativ care schimbă regulile de intervenție pentru animalele problemă, dar ale căror efecte nu sunt cunoscute, pentru că problema urșilor rămâne tocmai faptul că românii nu se pot hotărî ce vor cu adevărat.
________________
Citește între dosarul Jocul ursului
Ce facem cu urșii care atacă: îi împușcăm sau ne schimbăm noi comportamentul
Ce facem cu urșii care atacă. Activiștii de mediu: Oamenii sunt de vină
Ce facem cu urșii care atacă. Cele mai grave atacuri ale urșilor în 2021
Șeful Gărzii de Mediu: De ce avem senzația că sunt mult mai mulți urși
________________
