Michael Horodniceanu era profesor la New York University Tandon School of Engineering în Departamentul pentru Inginerie Civilă și Urbană. Totodată era și directorul Institute of Design & Construction (IDC) Innovations.
În urmă cu trei ani, el s-a oferit gratuit să-l ajute pe primarul Capitalei, Nicușor Dan, să rezolve problemele de trafic din București. Însă la scurt timp după ce au discutat despre această temă, Nicușor Dan nu i-ar mai fi răspuns.
Citește și: Un român revoluționează comerțul cu haine. A inventat cabina de probă virtuală
Foarte apreciat în comunitatea inginerilor din New York, Michael Horodniceanu a încetat din viață pe 22 iunie 2023, la vârsta de 78 de ani, din cauza unei boli necruțătoare, cancerul pancreatic.
Mesajele postate de foștii săi prieteni și colegi arată cât era de iubit.
Povestea românului care a revoluționat transporturile în New York
Povestea lui Michael Horodniceanu a început în București, orașul în care s-a născut la 4 august 1944. Profesorul spune că aici și-a format baza culturală și educația care l-au ajutat să reușească în viață.
Citește și: VIDEO Un român a inventat o „baterie” ce poate alimenta 50 de ani un cartier. E cât o doză de suc
Stația 96th Street de pe linia Second Avenue a metroului din New York, proiect coordonat de Michael Horodniceanu, a fost inaugurată pe 31 decembrie 2016 Foto: Metropolitan Transportation Authority of the State of New York
„Am crescut în România până la vârsta de 16 ani. Am făcut școala la Liceul Mihai Viteazul, iar din clasa a șaptea am continuat la Liceul Caragiale. Această perioadă reprezintă anii mei de formare în care am legat prietenii care continuă și astăzi.
Baza culturală și educația formate în acești ani m-au însoțit toată viața. În mai 1961 am emigrat în Israel împreună cu părinții mei. A fost o schimbare enormă, un șoc cultural. Am ajuns într-o țară nouă și a trebuit să adaug la repertoriul meu lingvistic (română și franceză) două limbi noi, ebraica și engleza”, spune Michael Horodniceanu.
Participant activ în Războiul de 6 zile
Dar, cu toate schimbările, s-a adaptat rapid. După absolvirea liceului a făcut stagiul militar doi ani și jumătate în armata israeliană. Războiul de șase zile care a avut loc între 5 și 10 iunie 1967, l-a prins pe Horodniceanu la sfârșitul primului an universitar.
„După ce am terminat serviciul militar am început studiile în Inginerie Civilă la Technion, Universitatea Politehnică din Israel, în 1966. În 1970 am plecat la New York cu ideea de a face un master în Management și Business și am fost acceptat la Columbia University, unde am studiat între ani 1971 și 1973.
În același timp am lucrat la o mare companie de consultanță (Louis Berger International) unde m-am axat în special pe proiecte de trasport. În 1975 am primit o ofertă de a schimba locul de mucă și m-am transferat la Politehnica din New York unde am fost conferențiar și profesor asociat de Studii de Transport.
Acolo am creat o metodă nouă de a aborda Siguranța Transportului, reușind să transfer tehnologia militară folosită de NASA către transportul civil. În același timp am continuat studiile absolvind doctoratul în 1977. După absolvire am mai rămas în domeniul universitar până în 1982”, își amintește profesorul.
La New York și-a căutat de muncă în cartea de telefoane
Când a ajuns la New York, împreună cu soția, Michael Horodniceanu nu avea nicio idee despre cum își poate găsi de lucru, nu cunoștea pe nimeni să-l ajute. Așa că a pus mâna pe cartea de telefoane și a început să sune la toate companiile care erau pe profilul său, aproximativ 120. Apoi le-a trimis CV-ul tuturor.
„După un număr foarte mic de interviuri, doar șase, am primit o ofertă pe care am acceptat-o, la Louis Berger, unde am primit un salariu mai mic cu 20% decât lua un inginer american.
Aici am reușit să mă fac util având o maturitate și o atitudine profesională mult peste cea a colegilor mei care aveau o experiență tehnică mai bogată decât a mea.
Experiența mea de viață și serviciul militar, care a inclus participarea mea în mod activ în războiul de șase zile din Israel, studiile tehnice de la Technion și dorința de a avansa, în ciuda faptului că eram un emigrant, au fost baza succesului.
Când cineva mă întreabă cum poți reuși în America repede, răspunsul meu e simplu: încet”, spune Michael Horodniceanu.
Cariera universitară, mai importantă decât banii
Însă nu banii au fost principalul scop în viață. Continuarea studiilor și cariera universitară au contat mereu, chiar dacă au însemnat și constrângeri financiare:
„Când am primit oferta de a pleca de la Louis Berger la Polytechnic University of New York, care se află în Brooklyn, și să lucrez pe poziția de cercetător în domeniul transporturilor, și în același timp să fiu conferențiar, având posibilitatea de a completa un doctorat, am acceptat poziția fără ezitare, cu toate că asta a însemnat o reducere de salariu de 40%. La timpul respectiv aveam un băiețel de trei ani și încă unul pe drum.
A fost foarte important pentru mine ca soția să fie de acord cu această decizie. Spre marele meu noroc ea a spus da. Foarte repede am înțeles că în sistemul universitar remunerația e destul de mică, cum spunea Caragiale «mică, după buget» și mi-am dat seama că va trebui să creez o companie de consultanță pentru a avea o bază finaciară solidă.
Am pus bazele cu niște colegi universitari și, în 1980, am plecat de la Polytechnic University, unde aveam gradul de Research Professor, pentru a conduce această nouă companie numită Urbitran.
Concomitent am acceptat o poziție de Assistant Professor la Manhattan College, o altă universitate locală, unde am rămas până în 1982, când m-am dedicat totalmente carierei de consultant”.
Cum a fost numit șeful transporturilor din New York
La Urbitran a făcut multe proiecte de transport public, trafic și parking pentru orașul New York. Proiecte care aveau să îmbunătățească substanțial transportul din cel mai mare oraș american. În această funcție, în perioada 1986 -1990, Horodniceanu a fot responsabil cu construcția drumurilor și a infrastructurii subterane, inclusiv administrația traficului și a sistemelor de parcare. De asemenea, a răspuns de Poliția Rutieră din orașul New York, care avea aproximativ 2.500 de polițiști.
„În vara anului 1986 am fost surprins că primarul orașului New York, Ed Koch mi-a oferit poziția de Traffic Commissioner, cu toate că eu nu eram afiliat la niciun partid politic. Dorința lui a fost să angajeze pe cineva competent, nu pe criterii politice.
Și acest post a venit cu o scădere a remunerației de aproximativ 40%. Dar acum puteam să vând parte mea (25%) din Urbitran și așa mi-am creat o bază financiară care mi-a dat o independență totală. În 1990, când primarul s-a schimbat, foștii mei parteneri m-au invitat să revin la Urbitran.
A fost o problemă, pentru că a trebuit să împrumut bani pentru a cumpăra partea din companie pe care o vândusem. Încă o dată, soția mea m-a încurajat să fac acest pas cu toate că a însemnat să ne luăm obligații financiare noi”, explică Michael Horodniceanu.
După reîntoarcerea la Urbitran ca președinte, în următorii 18 ani, a mărit la 250 numărul de ingineri și arhitecți ai companiei, având lucrări nu doar în New York, ci și în Connecticut, New Jersey, Florida, North Carolina și California.
Împreună cu soția, în concediu, în Republica Dominicană Foto: arhiva personală
A coordonat cel mai mare proiect public din Statele Unite
În 2008 a primit o ofertă de a se alătura „Metropolitan Transportation Agency” ca președinte al subsidiarei care se ocupa doar de construcțiile marilor proiecte subterane, cu un buget de aproximativ 20 de miliarde de dolari.
„În 2017 după ce am reușit să construiesc și să inaugurez patru mari proiecte, am hotărât că e timpul să fac altceva și m-am reîntors la domeniul universitar pentru a împărtăși din experiența mea noii generații de studenți. Așa că, în 2018, am primit titlul de profesor și director al Institutului de Inovații în Proiectări și Construcții”, spune Michael Horodniceanu.
Proiectele coordonate de Horodniceanu la metroul din New York includ East Side Access (12 miliarde $), Second Avenue Subway (4.5 miliarde $), Number 7 Line Extension (2.4 miliarde $) și Fulton Street Transit Center (1.4 miliarde $). De asemenea, a condus implementarea MTA Capital Security Program, a supravegheat încheierea lucrărilor la South Ferry Terminal și a început a doua fază a lucrărilor la Second Avenue Subway și accesul Metro North la gara Penn Station.
East Side Access to Grand Central for the Long Island Railroad este considerat cel mai mare proiect public din Statele Unite, realizat în proporție de 75%, și care va fi gata în 2022.
Fulton Street Transit Center este un alt proiect realizat sub coordonarea lui Michael Horodniceanu Foto: Gettyimages
„Cel mai important lucru care l-am realizat a fost fără doar și poate dezvoltarea sistemului de metrou în New York. Voi putea spune cu mândrie că voi lăsa în urmă New York-ul puțin mai bine decât l-am găsit în 1970. Consider asta a fi o importantă contribuție pentru orașul New York și, în mod personal, pentru copiii și nepoții mei”, spune Michael Horodniceanu.
România, țara pe care n-o poate uita
Cu toate că a avut o carieră de excepție în Statele Unite, profesorul Michael Horodniceanu nu a uitat niciodată România. Iar apoi a avut ocazia să se implice direct, mai exact în rezolvarea problemei transportului în București.
Michael Horodniceanu, împreună cu părinții săi, la absolvirea școlii primare în București Foto: arhiva personală
„România este locul în care m-am născut, crescut și educat. Este imposibil de trecut peste această legătură și peste impactul sentimental care a avut o contribuție importantă dezvoltării mele culturale și, în special, umane.
Cu toate că nu m-am folosit de limba română de aprope 60 de ani, eu atribui abilitatea mea de a putea comunica în română și în alte limbi, cursurilor urmate în România”, mărturisește Michael Horodniceanu.
Profesorul crede că „România are mulți tineri care sunt bine educați și foarte pricepuți în tehnologie, iar domeniul Hi Tech este un teren care poate fi exploatat cu succes”, iar țara noastră „are nevoie să-și îmbunătățească infrastructura pentru a deveni competitivă pe piața europeană”. Totodată, Michael Horodniceanu spune că trebuie încurajate parteneriatele Public- Privat.
Michael Horodniceanu împreună cu cei doi fii ai săi Foto: arhiva personală
Ce trebuia făcut în București
Referitor la transportul din București, profesorul credea că „soluțiile problemelor transportului bcureștean sunt complexe și necesită o aprofundare detaliată a specificului de transport general și local. Pe moment, înainte de a da soluții specifice am nevoie să mă documentez. Dar îmi este clar că vor fi necesare mai întâi măsuri în privința traficului, măsuri urbanistice și de management al regiei de transport, înainte de a face și implementa schimbări ale infrastructurii care vor necesita investiții semnificative”.
Profesorul a povestit că, după ce a fost contactat de Nicușor Dan, acesta nu i-a mai răspuns la telefon și nu a existat nicio colaborare.
