„CNSAS are 200 de angajați, din care 40 de persoane lucrează la Direcția de investigații. Și doar 20 au activitate de cercetare și scriu studii și cărți.
Asta în condițiile în care sunt peste 20 de kilometri de arhivă, cred că sute de mii de dosare. Dar mai există dosare la SIE, SRI și alte servicii secrete care nu au fost predate la CNSAS. Există arhive clasificate și care nu sunt predate”, a arătat istoricul Mădălin Hodor, cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în cadrul emisiunii Newsweek LIVE.
În 2017, trei istorici, Oana Demetriade, Mihai Demetriade și Mădălin Hodor, alături de Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, semnau o scrisoare deschisă adresată lui Klaus Iohannis, prin care îi solicitau președintelui să dispună, „în virtutea prerogativelor funcției“ pe care le deține, „îndreptarea unor disfuncţionalităţi care persistă în procesul de predare a arhivelor fostelor instituţii represive ale statului comunist (Ministerul de Interne, Departamentul Securităţii Statului, Inspectoratul General al Miliţiei, Procuratura Generală) către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii“.
Cei patru arătau că documentele amintite erua păstrate încă în arhiva SRI, a Ministerului de Interne, a Ministerului Apărării Naționale și a Serviciului Extern de Informații (SIE), dar ar trebui să fie predate, conform legii, către CNSAS.
Trei ani mai târziu, lucrurile nu s-au schimbat semnificativ.
„Știm unde se află dosarele: SIE nu a predat nici 10% din arhiva fostei Securități, pe care o avea moștenire de la Centrul de Informații Externe/Direcția de Informații Externe (CIE/DIE).
Arhiva spionajului comunist era separată de arhiva Securității interne. Erau două instituții complet separate. DIE avea propriul centru de evidență și arhivă.
Foarte multe persoane care au colaborat cu DIE au fost în continuare folosite și după 1990 și unii dintre ei încă sunt vectori. Au funcții importante sau sunt folosiți încă de Serviciu”, a menționat Mădălin Hodor.
De asemenea, nu sunt încă publice, la 30 de ani de la căderea comunismului, nici dosarele din arhiva așa numitei unității anti-KGB, un departament al contraspionajului românesc care viza toate țările comuniste,.
„Bucăți din arhiva unității anti-KGB sunt la Jandarmeria Română. Dar nu știu de ce mai este acolo.
A fost o operațiune inteligentă făcută de cei care au preluat puterea după 1990 și de securiști, care au fost integrați total în noile structuri.
Arhiva Securității a fost împărțită de mai multe instituții post 1990. Armata a luat din arhivă dosarele Direcției a IV-a, contrainformațiile militare, pentru că pe ofițeri îi interesa să nu rămână urme ale lucrurilor pe care le făcuseră înainte de 1989. Și au luat arhiva Securității București, cea mai importantă, aici era crema.
SIE nici măcar nu s-a mișcat, pentru că Centrul de Informații Externe nu a fost băgat în seamă la Revoluție și e explicabil de ce. Arhiva a rămas pe loc, la ei.
La SRI au ajuns arhivele de la județe, unde nu se întâmplaseră prea multe lucruri, și ceva din arhiva centrală.
După 30 de ani, am început să ne dăm seama că sunt mai multe entități care au pus mâna pe arhive și degeaba arătăm doar spre SRI, căci s-ar putea ca SRI să nu aibă ce să ne dea”, a menționat Mădălin Hodor, în cadrul emisiunii Newsweek LIVE.
