"Funcţionăm undeva la 65%. 35% sunt oprite în acest moment, asta înseamnă câteva mii, 2.000 - 3.000 de blocuri. Problemele în luna iulie sunt în zona sectoarelor 2 şi 3", a precizat Claudiu Creţu, într-o conferinţă de presă.
El a menţionat că problemele din sectoarele 2 şi 3 privind furnizarea apei calde se vor rezolva cu certitudine la finalul lunii iulie.
Citește și: Performanțele olimpicilor români din '90 încoace. Câte medalii au adus acasă
"Până atunci avem lucrări în curs, 3 - 4 - 5 zile, şi speranţa este ca, de exemplu, săptămâna viitoare zona Colentina să aibă din nou apă caldă. Rămâne acea întrebare dacă se sparge ţeava în altă parte sau nu. Iarna ai toate CET-urile în funcţiune şi, dacă ai o problemă pe o magistrală, poţi să alimentezi în celălalt CET. Vara ai doar două CET-uri în funcţiune, celelalte sunt în revizie, când s-a spart o conductă (...) nu ai cum să alimentezi şi atunci perioada respectivă nu dai apă caldă. Acesta este motivul pentru care vara sunt mai multe probleme cu apa caldă decât iarna", a explicat şeful Termoenergetica.
Potrivit acestuia, CET-urile sunt foarte vechi şi au nevoie de reparaţii şi revizii, îndeosebi în condiţiile în care iarna sunt suprasolicitate. "Suntem într-o situaţie critică, din care ieşi cu reparaţii, cu oameni, cu muncă", a spus Claudiu Creţu.
El a indicat, totodată, că municipalitatea mai are de achitat datorii în contul subvenţiilor, însă şi-a exprimat speranţa că situaţia se va rezolva în perioada următoare.
"Primăria lucrează la posibilitatea de a se împrumuta pentru a-şi plăti datoriile şi a putea intra în normalitate financiară. Într-adevăr, în acest moment, supravieţuim cu bani puţini, dar semnalul pe care vreau să-l dau este unul pozitiv, pentru că problemele pe care le avem şi impactul major pe care-l are acest sistem cred că a dus la conştientizarea tuturor factorilor de decizie că Bucureştiul nu poate să lase oamenii în frig. (...) Primăria Generală nu a scăzut ritmul de plată în ultima perioadă, a plătit mai mult. Datoria la momentul de faţă e undeva la 400 şi ceva de milioane de lei", a completat Claudiu Creţu.
Lipsa resursei umane, una dintre problemele majore
Directorul general al Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti SA, Claudiu Creţu, a subliniat necesitatea de a creşte numărul angajaţilor pentru a accelera ritmul de reabilitare a sistemului de termoficare.
"Lucrăm pe atâtea şantiere pe câte putem, cu resursele umane pe care le avem. (...) Avem nevoie de angajaţi sudori, instalatori, de muncitori necalificaţi. Ne-am organizat în intern. Avem posibilitatea de a califica oameni care vor să lucreze. (...) O problemă reală este lipsa resursei umane", a afirmat Claudiu Creţu.
El a punctat necesitatea de a mări ritmul lucrărilor şi a precizat că, pe 30 iunie, compania îşi desfăşura activitatea cu puţin peste 3.000 de angajaţi, cu 1.277 de salariaţi mai puţin faţă de anul 2010, în condiţiile exploatării unui sistem într-un "proces continuu de degradare".
Claudiu Creţu a menţionat că, în prezent, sunt identificate şi închise peste 40 de puncte în reţeaua de termoficare, însă având în vedere numărul redus al personalului lucrările sunt prioritizate în funcţie de importanţă.
Potrivit şefului Termoenergetica, cele mai importante şantiere, din punct de vedere al poziţionării lor în cadrul reţelei primare, unde se desfăşoară lucrări, sunt: în sectorul 2 - zona Dimitrov, Basarabia (pentru CET-ul Titan) şi Ştefan cel Mare la Spitalul "Sfântul Ştefan", iar în sectorul 3 - zona Călăraşi, Labirint. Tot în sectorul 3, finalizarea lucrărilor din intersecţia bulevardului Camil Ressu cu Drumul Murgului ajută la preluarea zonei Camil Ressu, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady şi 1 Decembrie în aria de alimentare a CET Progresu. Totodată, finalizarea şantierului din zona bulevardului Octavian Goga sprijină preluarea consumatorilor pe aria CET Progresu. În ceea ce priveşte sectorul 4, zona Brâncoveanu reprezintă cel mai important şantier. Finalizarea acestei lucrări ajută la preluarea consumatorilor din zona Niţu Vasile, Olteniţa. De asemenea, finalizarea lucrărilor din zona Parcului Tineretului va contribui la preluarea consumatorilor pe aria CET Progresu.
"Este vital să finalizăm urgent toate aceste lucrări, pentru că reprezintă zonele de alimentare cu agent termic pentru sectoarele 2 şi 3. Din păcate, nu putem creşte ritmul lucrărilor din cauza lipsei de personal. Deşi compania a aplicat, mai ales în ultimul an, şi aplică în continuare o politică de recrutare activă, numărul angajărilor este insuficient. Din 522 de posturi de muncitori scoase la concurs în primul semestru al anului 2022, doar 113 au fost ocupate. Peste toate acestea, se adaugă şi faptul că media de vârstă a salariaţilor companiei este de 49 de ani şi 6 luni", a arătat Claudiu Creţu.
În opinia sa, angajarea a circa 200 - 300 de persoane în următoarele luni ar reprezenta "un pas înainte".
Nicuşor Dan îşi propune să reducă în 2023 pierderile din reţeaua de termoficare sub 30%
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, îşi propune pentru anul viitor o reducere a pierderilor din reţeaua de termoficare sub pragul de 30%, după ce în anii 2020 şi 2021 nivelul pierderilor a atins 37%.
Într-o postare pe Facebook, edilul general arată că în acest an pierderile din reţeaua de termie ar urma să fie de 34%, ca urmare a investiţiilor făcute.
"Investiţiile din acest an, care vor aduce 30-35 de kilometri de conductă nouă în reţeaua primară plus reparaţiile punctuale făcute de Termoenergetica, vor duce la inversarea trendului. Conform unor date preliminarii, în anul 2022, pierderile din reţeaua de distribuţie vor fi de 34%, iar în următorii doi ani, tot ca urmare a investiţiilor, vom reveni la pierderi sub pragul de 30%. Acest lucru va însemna pentru bucureşteni mai puţine avarii şi, implicit, o furnizare mai bună a agentului termic", precizează Nicuşor Dan.
El menţionează că, în 2021, Primăria a reuşit să stabilizeze pierderile prin schimbarea a 20 de kilometri din reţeaua primară de termoficare, o stabilizare "insuficientă pentru a fi simţită la robinet sau în calorifere" de către bucureşteni, dar "esenţială în ceea ce priveşte trendul dezastruos" în care se afla sistemul.
Nicuşor Dan ataşează un grafic, conform căruia, între 2010-2014, pierderile din reţea au avut valori cuprinse între 23%-26%. Ulterior au crescut în mod constant, ajungând în anul 2019 la 32%, iar în 2020 şi 2021 la 37%. Potrivit edilului general, graficul ilustrează "subfinanţarea" sistemului de termoficare din Capitală şi "indolenţa" primarilor generali Sorin Oprescu şi Gabriela Firea faţă de problema termiei.
"În 2010, pierderile din reţea însumau 25% din totalul de agent termic livrat către bucureşteni, iar după 10 ani, aceste pierderi au crescut vertiginos, la 37%. Pe scurt, am asistat la o degradare cu 50% a eficienţei sistemului de transport a energiei termice. În mandatele lui Sorin Oprescu şi Gabriela Firea, investiţiile în reabilitarea conductelor de termoficare au fost extrem de mici, ceea ce a dus la o deteriorare accelerată a conductelor montate pe vremea lui Ceauşescu. Toată această politică inconştientă a celor doi edili, care au preferat panseluţele, pomenile electorale şi populismele în locul asumării unor proiecte esenţiale pentru buna funcţionare a oraşului, a avut ca rezultat apariţia, în 2019, a marilor probleme în ceea ce priveşte furnizarea agentului termic către bucureşteni", adaugă Nicuşor Dan.
