Bashar al-Assad a venit la putere în 2000, la moartea tatălui său, Hafez, care a condus Siria timp de 30 de ani.
În 2011, împotriva regimului Assad s-au pornit revolte în toată țara. Președintele nu a ezitat să pună toate corpurile de armată și Securitatea pe poporul revoltat. Urmarea: zece ani de război civil, în jur de un milion de oameni uciși, 11 milioane, peste jumătate din populația țării, refugiată sau dislocată, sute de mii de opozanți în pușcărie, sute de mii dispăruți.
Deasupra acestei tragedii, stau forțele rusești care au ocupat țara, ținându-l pe Assad la putere ca paravan pentru a-și satisface interesele în rezervele de gaze și petrol ale Siriei.
Citește și
Putin: „Peste 85% dintre comandanții armatei ruse au câștigat experiență în Siria”
Rusia își întărește prezența militară în Marea Mediterană
Regimul Assad afirmă că alegerile arată că Siria funcționează normal, iar opoziția și națiunile occidentale le consideră doar o mascaradă.
Miniștrii de externe ai Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Statelor Unite au dat o declarație, invalidând alegerile care nu au permis votul a peste jumătate din populația țării.
Dar chiar și în fieful regimului, la Damasc, studenții au fost aduși cu autocare, aliniați la vot, puși să scandeze: „Cu sângele și sufletul nostru ne sacrificăm viața pentru tine, Bashar”.
Aparatul de Securitate a avut grijă ca înalții oficiali și familiile acestora să meargă la vot. Însă în Daraa, locul primelor proteste anti-Assad, personalitățile locale au chemat la o grevă generală pentru a protesta față de alegerile măsluite din start.
În România, nici sub amenințare nu s-au înghesuit la vot
În România sunt 15.000 sirieni, dintre care 3.500 sunt înregistrați la Ambasada Siriei, cu documente de identitate și date personale. Potrivit lui Mazen Rifai, fost corespondent al agenției de știri siriene Sana, mulți dintre cei înregistrați la ambasadă au fost sunați să meargă la vot.
Telefoanele au început cu câteva săptămâni în urmă, ținta fiind să fie sunați toți cei înregistrați. Chiar și cu amenințările subînțelese, s-au dus la vot doar în jur de 190, dintre care 80 studenți trimiși la studii în România de regimul Assad. Unii dintre aceștia chiar slăvesc regimul, dar foarte mulți doar s-au temut că li se va retrage sprijinul.
Potrivit lui Mazen Rifai, mulți dintre cei care au mers la Ambasada Siriei s-au dus la adăpostul întunericului, pentru a nu fi recunoscuți dacă ar fi pândit cineva locația, o dovadă că sistemul opresiv al regimului funcționează încă și recrutează „opozanți” informatori.
În afară de studenți și cei prea puținii „loialiști” veniți în faptul serii, au mai votat cu Assad în România angajații ambasadei și familiile acestora, unii oameni de afaceri cu familii în Siria, contactați de regim, cărora li s-a comunicat „necesitatea imperioasă” de a merge la alegeri și unii care aveau afaceri în Siria și cărora li s-a comunicat că trebuie să voteze cu Assad ca tranzacțiile lor să se desfășoare în continuare.
Potrivit lui Mazen Rifai, au fost la vot și români, care au votat din „sprijin moral” pentru regim, deși este o ilegalitate. Dar întregul proces al alegerii dictatorului Assad este ilegitim.
Samira Al-Masalmeh, fost vicepreședinte al Consliului Național de Opoziție, critică poziția tuturor platformelor opozante, sprijinite de diverse țări:
„Nu voi comenta despre democrație în alegerea lui Assad în Siria. Pentru că noi, în opoziție, cu siguranță nu am organizat alegeri democratice în nicio entitate (coaliție, birou de negociere și chiar în toate platformele) și nu suntem mai puțin corupți decât această farsă care are loc acum. Leul sărbătorește sângele vărsat în Douma și strugurii săi. Iar opoziția sărbătorește sângele oamenilor din Afrin și măslinele sale.”
