Potrivit paginii de internet a instituției, VISARTA este persoană juridică română de drept privat, non-profit, înfiinţată conform Legii 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Societatea funcţionează din anul 1999 în baza Deciziei ORDA nr. 8/28.07.1999 privind avizarea constituirii şi funcţionării ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul operelor de artă vizuala, operelor fotografice, operelor de arhitectură, hărţilor şi desenelor din topografie, geografie şi ştiinţă.
Citește și
Taxă de 70-100 de lei pentru orice operă de artă expusă în România. Inițiativa care va închide muzee
Artiștii se revoltă împotriva inițiativei Visarta care suprataxează arta: Nu sună a Mafie?
Adunarea Generala a VISARTA este compusă din Consiliul Director al VISARTA, respectiv Irina Florescu, preşedinte, Ștefan Gavenea și Claudiu-Victor Gheorghiu, membri. Comisia pentru supravegherea și controlul repartizării sumelor colectate este formată din Teodora Chinschi, sora Irinei Florescu, Laurentiu Stoicu și Corina Duma, iar Comisia de supraveghere a activității Consiliului director precum și a Administratorului general, din Vlad Ion Calboreanu, Valeria Tofan și Eduard Aurel Stoenică.
La o prima căutare pe internet, am găsit “Portret de artist: Irina Florescu, generozitatea spiritului leonine”, un articol scris de Claudiu Gheorghiu, în 2017.
Conform paginii de internet, 610 artiști români sunt reprezentați de VISARTA, iar lista complete o puteți consulta aici.
Datorii în 2019
Potrivit Raportului de verificare și certificare a situațiilor financiare întocmite de VISARTA la 31 decembrie 2019, respectiv bilanțul contabil întocmit în baza Ordinului Ministerului Finanțelor publice nr. 3103/2017, precum și a Ordinului Ministerului Finanțelor publice nr. 3781/23.12.2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 3/5.01.2020, pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă a agenților economici, societatea avea, la 31 decembrie 2019, datorii de 877.481 lei.
Din această sumă, drepturile de autor care trebuiau plătite în 2020 se ridicau la 849.414 lei, acestea nefiind încă repartizate membrilor, titularii de drepturi de autor nefiind încă identificați și plătiți, așa cum se menționează în bilanțul contabil întocmit de Comisia de cenzori a VISARTA.
Comisia de cenzori este formată, potrivit paginii de web a societății, din trei membri : Marioara Hendea, expert contabil, Lucian Liciu, membru, și Brândușa Bontea, membru, ultimii doi fiind pictori.
Din același document oficial, rezultă că suma care urma să fie repartizată membrilor în anul 2020 ar fi de 86.543 lei. Din totalul menționat mai sus, suma destinată titularilor de drepturi de autor care urmau să fie identificați și plătiți se ridica la 531.788 lei, iar cea pentru beneficiarii de drepturi (moștenitori), la 74.447 lei.
În bilanțul prezentat se menționează că deficitul înregistrat de VISARTA la sfârșitului anului 2019, de 36.294 lei, a fost cauzat de necolectarea veniturilor estimate și de ”blocajele create în procesele aflate pe rolul instanțelor prin multiple cereri de intervenție din partea diverselor persoane fizice sau juridice, ajungându-se până la a se cere dizolvarea societății VISARTA”.
Un avocat demontează pretextele VISARTA de a taxa cu 70-100 de lei operele de artă expuse în public
Salariile VISARTA, o nebuloasă
Potrivit unei situații privind drepturile salariale, plățile aferente lunii ianuarie 2020, salariul de bază brut al directorului general a fost de 15.329 lei, iar cel al directorului general adjunct, de 14.560 lei. Ceilalți 23 de angajați au primit un salariu brut cuprins între 10.498 lei și 3.757 lei, în funcție de specificul activității. În urmă cu zece zile am trimis respectiva situație salarială celor de la VISARTA în dorința de a avea un punct de vedere, însă nu am primit niciun răspuns până acum.
VISARTA a dat totuși o replica pe pagina de Facebook: “O simplă căutare pe site-ul societății le-ar fi arătat transparent veniturile/cheltuielile/număr de angajați/adunări generale etc. VISARTA are 2 angajați permanenți”. Nu scrie însă nicăieri cum sunt plătiți ceilalți angajați.
Desigur, pe pagina de internet a VISARTA există bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2020, din care rezultă că veniturile totale estimate pentru acest an sunt de 425.000 de lei, din care cheltuielile cu salariile brute și cu indemnizațiile consiliului director și al membrilor comisiilor sunt de 313.000 lei, iar chelutielile de administrare 91.850 de lei.
Conform prevederilor statutare 3 ani de la nerevendicarea sumelor colectate acestea se împart între membri, după cum se poate vedea chiar pe site-ul instituției.
Cine este, totuși, VISARTA
Reacțiile publice apărute atât la nivel central, cât și local, față de inițiativa societății de gestiune VISARTA de a taxa arta fără a avea însă nici un aport la organizarea evenimentelor culturale de către instituțiile de profil sau la sprijinirea efortului de creație a artiștilor devin din ce în ce mai numeroase. În același timp, mulți dintre antreprenorii culturali se întreabă cine este VISARTA și de ce a apărut această propunere de metodologie tocmai acum.
“Gestiunea colectiva in Romania este un domeniu lipsit total de transparență și o adevărată mană cerească pentru niște grupuri obscure. Viața liniștită a organismelor de gestiune colectivă s-a dat peste cap odată cu schimbarea conducerii ORDA de către PNL în această vară.
Problema nu era Doru Păunescu, fostul director general, ci Irina Lucan - Arjoca, directorul general adjunct, prietena Irinei Florescu de la VISARTA, cea care, timp de foarte mulți ani, a deținut funcția de director general interimar și care conducea, de facto, și după venirea lui Doru Păunescu, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor”, explică Horațiu Coldea, general manager al unui post de radio din România, fost director de programe radio în rețele locale și naționale, specializat în drepturi de autor și drepturi conexe, implicat activ în modificarea Legii 8/1996.
Aceste apreciază, totodată, că „ această metodologie nu are cum să treacă de negocierea cu principalii utilizatori și dacă, prin absurd, ar trece în forma actuală, nu cred ca ar putea primi girul Curții de Apel. Tarifele sunt exorbitante dacă luați în calcul că un mare muzeu poate avea mii de lucrări expuse. Pe de altă parte, VISARTA a propus metodologia într-o așa manieră încât să nu fie clar că este vorba despre gestiune colectivă facultativă, și nu de gestiune colectivă obligatorie.
Pe înțelesul tuturor, VISARTA are dreptul să elaboreze metodologii doar pentru membrii săi și poate solicita remunerații doar de la utilizatorii care folosesc lucrări ale membrilor VISARTA. Aceste organisme gestionează anual sume enorme, unele dintre ele chiar de ordinul a zeci de milioane de euro (cele pentru muzică). Sume pe care nimeni nu le-a verificat vreodată atent unde se duc.
În principiu, ele se colectează în numele titularilor de drepturi și se repartizează acestora, în funcție de utilizarea reală a repertoriului fiecărui titular. În realitate, sumele se împart de către cei din conducerea acestor organisme de gestiune colectivă sau apropiaților acestora.
Sistemul e uluitor de simplu: nu știm ce s-a utilizat, deci trecem sumele la ”fondul comun”, iar după 3 ani îi împărțim către membri, pe baza unui algoritm propriu. Sau: nu avem raport cu ceea ce s-a utilizat și facem noi un raport în care ne trecem apropiații (de la care, normal, o bună parte din sumă se întoarce tot la cei din conducerea organsimului de gestiune colectivă)”, explică Horațiu Coldea.
Cine este VISARTA, societatea care monopolizează arta. Salarii de 313.000 de lei, datorii de 877.481 by Newsweek Romania on Scribd
