Rezistența împotriva regimului comunist a continuat în anii 50 în munți. Securitatea a mobilizat numeroși oameni și un arsenal puternic în încercarea de a-i captura pe „bandiți”, așa cum erau numiți de regim cei care se împotriveau comuniștilor
Ioana Voicu Arnăuțoiu nu a fost de la început în munți alături de cei care se împotriveau regimului comunist. Pentru că a văzut lumina zilei în 1956. Este fiica Mariei Plop şi a căpitanului Toma Arnăuţoiu, născută într-o grrotă. Tatăl său a fost liderul grupului de rezistență anti-comunistă format la Nucșoara în 1949.
Citește și: Scandalul duty free: Menajează DNA oamenii care au făcut lobby pentru China: Grindeanu și Mândrescu?
Toma Arnăuțoiu, fratele său Petre și alți 14 oameni, care i-au ajutat timp de nouă ani, au fost prinși în 1958. Au fost condamnați la moarte și executați în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, la penitenciarul Jilava.
Fata sa, Ioana Voicu Arnăuțoiu, a fost separată de mamă și a ajuns la orfelinat.
De altfel, mama sa murit la 31 ianuarie 1962, la penitenciarul din Miercurea-Ciuc, cauza decesului fiind insuficienţă circulatorie şi TBC pulmonar.
Citește și: Jane Fonda are cancer: De 30 de ani mă gândesc la moarte. Sunt pregătită. Am avut o viață minunată
A fost înfiată, purtând apoi numele de Raluca Voicu.
„Pe mine m-au luat autoritățile împreună cu părinții mei, mi-au făcut un act de naștere; m-au declarat pe numele mamei – lucru care a fost absolut salvator pentru că nu văd cine s-ar fi apropiat de un copil pe care îl chema Arnăuțoiu. Am stat într-un leagăn de copii timp de doi ani, având mare noroc și aici, și la 4 ani am fost înfiată de familia Voicu – de-asta am atâtea nume – și am venit la București”, a spus potrivit memorialulsighet.ro
Tatăl a învățat cum să ajute la naștere
„Ioana s-a născut într-o grotă, pentru că părinții ei făceau parte dintr-un grup de partizani anticomuniști, grupul de la Nucșoara, cum le spunem noi acum.
Știi de unde am aflat cum s-a născut fetița aceasta? Din declarațiile din anchetă ale tatălui ei, Toma Arnăuțoiu, care a fost singura persoană care a asistat la nașterea ei. A luat „informații” – cum se menționează în procesul verbal, de la o femeie de mare încredere, Marina Chirca, despre ce trebuie să facă, cum să taie cordonul ombilical, cum să îngrijească nou-născutul, mama lăuză și așa mai departe. Și a trebuit să se descurce singur. De la Pitești, fetița a fost dusă la un leagăn de orfani, a fost înfiată și a ajuns în București”, explică chiar Ioana Arnăuțoiu într-un interviu pentru life.ro
Cum a aflat cine sunt părinții ei
Într-un interviu pentru putereacincea.ro, avea să declare că a vizitat locul din munți unde s-a născut:
„Adevărul biografic l-am descoperit singură după Decembrie 1989. Știam că am fost adoptată, dar găsind întâmplător o copie a actului meu inițial de naștere, păstrat de bunicul meu adoptiv, m-au intrigat faptul că acest document menționa că mama mea naturală avea 29 de ani și că nu era scris numele tatălui meu.
Vroiam să aflu ce a determinat-o pe mama, care nu avea vârsta unei adolescente, să-și ducă copilul la leagăn, neînchipuindu-mi că fusesem dusă acolo fără acordul ei. Felul miraculos în care am ajuns la fosta directoare a leagănului m-a ajutat să ajung din aproape în aproape la întreaga istorie.
Ea mi-a povestit, după ce și-a amintit împrejurările în care am fost adusă la leagănul unde fusese de puțin timp numită directoare, că în documentul pe care i l-a prezentat femeia ofițer care m-a adus, și care nu era actul meu de naștere, erau menționate numele ambilor mei părinți.
Ea m-a trimis la preotul Ilie Dragomirescu, văr primar cu tata, care locuia și el în Câmpulung și care făcuse închisoare; conform zvonului care circula în oraș, mă botezase.
A adus documente pentru a-și recăpăta numele
De la el am aflat că de fapt nu m-a botezat, dar îl ajutase pe tata cu bani și alimente, în perioada cât a stat în munți. Prin el am luat legătura cu sora tatălui meu și cu alți oameni din Nucșoara care îi ajutaseră pe cei din grupul de rezistență”, potrivit sursei mai sus menționate.
Ioana spune că procesul prin care și-a recăpătat numele a fost anevoios. „Nu a fost o acțiune de primire a numelui Arnăuțoiu, ci o acțiune prin care, aducând dovezi și mărturiile unor oameni care au fost în contact cu părinții mei, ceream instanței să recunoască filiația mea față de tatăl meu, Toma Arnăuțoiu, și revenirea la statulul meu de fiică a ambilor mei părinți naturali”.
Ioana Voicu-Arnăuțoiu este violonist și s-a stabilit în Londra, după o lungă carieră de profesoară la Conservatorul din București.
Torționarii sunt bine-mersi
În capturarea membrilor grupului Arnăuțoiu un rol important l-a jucat un tânăr căpitan de Securitate pe nume Nicolae Pleșiță.
Ulterior ajuns general, el a fost unul dintre principalii executanți ai politicii represive a regimului Ceaușescu, iar după 1989 nu a arătat nici cea mai mică remușcare pentru cariera sa de torționar. A murit în 2009 într-un sanatoriu al Serviciului Român de Informații la vârsta de 80 de ani.
Pe un bilet al rezistenților din grupul Arnăuțoiu scria: “Persecutații de azi vor fi judecătorii de mâine”. Dar faptul că un criminal precum Nicolae Pleșiță a murit în patul său arată că năzuința rezistenților anticomuniști de acum 60 - 70 de ani nu s-a împlinit și e greu de crezut că se va mai împlini vreodată, potrivit rfi.ro
