11 miliarde de euro deficit bugetar. Care este limita de la care nu se mai pot mări pensiile. Banca Centrală arată că Comisia Europeană estimează pentru România rate de creștere mai mari a produsului intern brut (PIB), comparativ cu țările din regiune.
Anume, este vorba despre 2,2%, pentru anul 2023, și 3,1%, pentru anul 2024, față de rate de creștere între -0,7% și 2%, pentru anul 2023 și, respectiv, între 1,4% și 2,7%, pentru anul 2024, în Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria.
Cel puţin 11 miliarde de euro deficit bugetar. BNR critică politica fiscală a Guvernului
"Incertitudinile privind evoluția viitoare a activității economice decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, dată fiind necesitatea continuării procesului de consolidare fiscală", atrage atenţia BNR, în ultimul raport privind stabilitatea financiară.
Traducând, BNR atenţionează că incertitudinile vin din politica fiscală a Guvernului, gradul în care sunt atrase venituri la buget ducând sau nu consolidarea fiscală. Aceasta înseamnă venituri mai mari la buget şi cheltuieli mai mici, adică scăderea deficitului bugetar.
PNRR joacă un rol major în asta. România beneficiază de oportunitatea finanțării prin PNRR, un instrument al UE pentru realizarea de astfel de reforme și investiții. De la începerea programului, până lui septembrie 2023, "România a obținut finanțări de 9,1 miliarde de euro, ca urmare a îndeplinirii a 70 de jaloane și ținte, reprezentând aproximativ o treime din sumele alocate".
Citeşte şi: Pensiile şi salariile bugetare ar putea fi îngheţate. Finanţele se joacă de-a datoria excesivă
Dar "asigurarea sumelor integrale este condiționată de îndeplinirea tuturor reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR până în august 2026", subliniază Banca Centrală, amintind că "ultima decizie a Comisiei a fost de suspendare a alocării a 53 de milioane de euro, ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a două dintre jaloanele stabilite (129 și 133)".
Ambele jaloane sunt pe Energetică şi se referă la semnarea a două seturi de contracte. Jalonul 129 se referă la cel pentru construirea unei capacități de electrolizoare pentru hidrogen noi, de cel puțin 100 MW, iar jalonul 133 la cele pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență, pe gaz și încălzire centralizată.
E mai bună rata de absorbţie a banilor europeni
România beneficiază de asemenea "de fonduri europene, din cadrul programelor operaționale de pe exerciţiile 2014 - 2020 și 2021-2027. La finele lunii octombrie a anului curent, rata de absorbție a fondurilor destinate politicilor de coeziune, pe 2014 - 2020, a fost de 84,5%, iar pentru cele de dezvoltare rurală a fost de 80,5%".
Marea problemă rămâne deficitul bugetar, care s-a majorat cu peste o treime, în primele nouă luni ale anului trecut, cu aceeași perioadă a anului 2022, la 56 de miliarde de lei. Adică peste 11 miliarde de euro, la un curs valutar, grosso modo, de 5 lei pentru un euro.
Citeşte şi: Indexarea pensiilor, impact uriaș asupra PIB-ului României. Câți bani se alocă pentru pensionari
Deficitul acesta trebuie finanţat de undeva. Nevoia de finanţare, dacă el creşte, creşte şi ea. "Estimările privind necesarul de finanțare arată creșterea, pentru rambursări de capital aferente datoriei publice (+32,4%, în septembrie 2023, în termeni anuali), 85% fiind determinat de refinanțările de titluri emise pe piața internă".
Adică, în loc să plătim cu banii jos titlurile, refinanţăm, rostogolind datoria, amânând plăţile, dar având ca rezultat creşterea nevoii de finanţare.
Apoi, Banca Naţională se referă la atenţionările altei instituţii de analiză: "Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscului ca deficitul bugetar să ajungă la 6,5% din PIB, la finalul acestui an, mult peste ținta de 4,4%, dar și asupra unor modificări legislative care limitează și mai mult transparența execuției bugetare".
Citeşte şi: Ministrul Finanţelor: „Nu văd 2024 ca un an în care să avem revoluţie şi reformă fiscală”
Aceasta "creează un precedent, care poate genera riscuri majore, ce se pot concretiza în derogări de la regulile fiscale. În acest context, modificările cadrului fiscal-bugetar trebuie gândite și implementate într-un mod precaut, echilibrat și predictibil".
Şi trimiterile, într-un limbaj foarte ponderat, la derogări (modificările din Codul Fiscal, din toamna trecută, au fost un lung şir de derogări de acest fel), dar şi cele la precauţie, echilibru şi predictibilitate sunt evident o critică la adresa politicii fiscale a Executivului.
A întârziat consolidarea fiscală, ceea ce a dus la creşterea datoriei publice. Astfel, s-a depăşit în septembrie 2023 nivelul datoriei publice de la sfârșitul pandemiei Covid-19 (50,5% din PIB). Newsweek a explicat anterior ce înseamnă aceasta.
Pericol de îngheţare a salariilor bugetare şi pensiilor
La o datorie publică de peste 50%, se îngheaţă salariile bugetare, la peste 55% se blochează şi creşterile de pensii, iar la peste 60% intră în funcţiune mecanismul automat de reducere a datoriei publice.
Dar România este de mult timp la peste 50%, însă pe cash, adică pe metodologia românească, ceea ce reprezintă un semnal. Pe ESA însă, adică pe metodologia europeană, datoria oscilează când sub, când peste 50%.
Este jocul pe care Executivul de mulţi ani, ascunzându-se după deget: Comisia Europeană ştie de datele datoriei pe cash, care sunt cunoscute public din surse deschise, dar procedural nu poate să acţioneze decât pe datoria pe ESA. Şi Guvernul ştie acest lucru şi jonglează, lucid, cinic.
