Sunt 12.500 de lei, pe care îi va plăti fiecare român care are peste 18 ani, indirect, prin diferite metode birocratice operate de stat.
Banii sunt necesari pentru plata dobânzilor corespunzătoare împrumuturilor care au fost făcute de Ministerul Finanţelor, în anii din urmă.
12.500 de lei va plăti fiecare român numai pentru dobânzile la împrumuturile ţării
Poate că şi aşa se explică nervozitatea prim-ministrului Marcel Ciolacu, legată direct, pare-se, de plata acestor dobânzi constituite la datoriile existente.
Sunt 39,6 miliarde de lei de plată pentru anul viitor, alte 44,4 miliarde de lei scadente la plată pentru anul postelectoral 2025, 49,2 miliarde de lei de plătit în anul 2026 și 54 de miliarde de lei în anul 2027.
Citeşte şi: Piața imobiliară europeană, lovită de inflație și dobânzi. Achizițiile în scădere, chiriile pe val
Total: 187,2 miliarde de lei. Sunt puţin peste 19 miliarde de români, din care populaţia sub 18 ani a ţării este de 4,1 milioane.
Rezultă o populaţie activă în muncă sau aflată la pensie de 15 milioane de români, dintre care puţin sub 5 milioane de pensionari.
Ne referim la majori, pentru că în general aceştia sunt cei care vor fi taxaţi, pe diferite căi, pentru plata datoriilor statului, ca şi a dobânzilor existente la aceste datorii.
Citeşte şi: Anii de vechime în muncă la pensie, luați cu dobânzi și de 300%. Cum s-a ajuns în această situație?
187,2 miliarde de lei, la 15 milioane de români, înseamnă că, "la finalul zilei", fiecare român major va plăti cam 12.500 de lei (exact 12.480 de lei), numai pentru plata acestor dobânzi.
Cifrele de plată aflate în joc sunt însă mult mai mari. De unde să scoată statul aceşti bani decât de la populaţie?
Citeşte şi: Propunere legislativă ca statul să plătească contribuabililor dobânzi şi penalităţi de întârziere
În plus, trebuie să ţinem cont şi de faptul că nu toată datoria este plătită de facto, ci o parte din aceasta este numai rostogolită, plătindu-se numai serviciul acestei părţi din datorie. Statul, prin Ministerul Finanţelor, pentru aceasta, continuă să se împrumute.
Rezultă în permanenţă un mix de lichidităţi, care se formează din împrumuturi interne (titluri de stat, bonuri Tezaur etc.), împrumuturi externe (cum sunt eurobondurile de la Bursa din Luxemburg), bani scoşi din Trezoreria Statului şi bani din taxele şi impozitele aplicate mediului de business şi persoanelor fizice, contribuabili.
