6.000.000.000 € se pierd anual. Fiscul analizează datele privind TVA abia de săptămâna trecută. Conform execuţiei bugetare pe anul trecut, încasările nete din TVA s-au ridicat la 104,33 miliarde de lei, în creştere cu 10,9% (an/an).
Cu tot cu economia informală existentă, nerealizatul este de circa 5 sau 6 miliarde de euro, adică peste 20 de miliarde de lei, dar discuţia este foarte complicată bugetar, din punctul de vedere al calculelor, pentru că execuţia bugetară nu este suficientă.
6.000.000.000.000 € se pierd anual, pentru că Fiscul s-a apucat de TVA săptămâna trecută
Dar problema se poate pune şi astfel: în Polonia, intri pe site-ul fiscului polonez, în aplicaţia SAF-T, ai completat datele, şi gata, acestea sunt gata de a fi folosite de fiscul de la Varşovia, în timp real. Inspectorii polonezi fac analiza de big data şi află imediat care sunt punctele nevralgie şi unde trebuie să meargă în control.
Cum stă treaba în România? "La noi, au copiat un soft adus din import, care nu prea corespunde legislaţiei din România. Au fost şi 15.000 de notificări de eroare.
Foarte mulţi contabili nu ştiu să răspundă la întrebarea cum funcţionează SAF-T, pentru că este o prelucrare informatică", explică Adrian Benţa, consultant fiscal.
Citeşte şi: VIDEO România este în continuare codaşa Europei la colectarea de TVA
Dar, practic, cum face analiza de big data ANAF, în România? "Practic, săptămâna trecută s-au făcut primele verificări, după trei ani de depunere de declaraţii fiscale pe SAF-T", dezvăluie Benţa. Repetăm: 3 ani au trecut, iar săptămâna trecută inspectorii fiscali au făcut primele verificări pe TVA.
De asemenea, "dacă ne uităm în listă", continuă expertul, "din primii 10 datornici la stat, 9 sunt chiar entităţi de stat", deci statul îşi fură singur căciula. Aceasta este explicaţia gap-ului de TVA, adică a diferenţei uriaşe, de ordinul a 5-6 miliarde de euro, între realizat şi calculele teoretice pe cât s-ar putea colecta din TVA.
Newsweek a scris că într-o vreme formularul de SAF-T completat se trimitea lunar, la un e-mail de la Fisc, ca fişier Excell, cum se făcea şi la casele de marcat fiscale. Aşa se face şi acum?
"Nu, casele de marcat fiscale electronice comunică deja datele direct. Dar la SAF-T, cu o tehnologie un pic mai complicată, cam aşa se întâmplă. În luna următoare, depui SAF-T pentru luna închisă", spune Adrian Benţa.
Citeşte şi: O cunoscută avocată din Iași este cercetată pentru evaziune fiscală. Cum a încasat mii de euro?
Aşadar, este clar de ce nu funcţionează: se stochează-n orb, în continuare, un volum imens de data, pe nişte harduri, şi nu se face ce trebuie, adică analiza de big data, astfel încât să se meargă exact acolo unde se face evaziune fiscală cu TVA. Inspectorii fiscali sunt orbi.
Iar pentru că nu se face acest lucru, implementarea autohtonă a SAF-T este un eşec. Unele voci vorbesc despre un nerealizat (adică un gap, o diferenţă) de TVA de 30%, anul trecut, în timp ce cu un an în urmă nerealizatul fusese cam de 37%.
În schimb, politica fiscală a Guvernului emite mereu RO e-uri dintre cele mai felurite. De exemplu, în loc să implementeze ca lumea SAF-T, Cabinetul Ciolacu, prin ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, se pregăteşte să implementeze un sistem paralel de monitorizare a plăţilor de TVA existente, numit RO e-TVA.
Citeşte şi: Bianca Drăgușanu și un polițist local, anchetați pentru evaziune fiscală. Vindeau haine din Turcia
În afară de asta, mai există în diferite stadii de implementare: celebrul RO e-factura, apoi RO e-transport, RO e-sigiliu.
"Scopul trebuie să fie combaterea evaziunii fiscale şi digitalizarea ANAF. Aici, cel mai cunoscut este cazul RO e-factura, prin care toate facturile se vor declara la ANAF şi se intenţionează ca, de la 1 ianuarie, să fie obligatorie şi declararea vânzărilor către persoanele fizice. (n.n.: Ţi-ai luat o sticlă de apă plată, magazinul de la colţ anunţă ANAF). Subiectul poate fi extins în legătură cu CNP-ul fiscal.
Alte sisteme destul de dure sunt cele precum RO e-transport. Va fi funcţional şi sistemul Ro e-sigiliu. Acum, peste vară, vedeta sistemelor şi protestelor a fost Ro e-TVA, la care pe 5 septembrie vom vedea cine a a avut dreptate: contabilii, care au ieşit în stradă, să spună că nu este funcţional sistemul, sau Ministerul Finanţelor, care a implementat acest sistem", spune Benţa.
Vor creşte taxele
Recent, premierul Marcel Ciolacu a spus că de la 1 ianuarie 2025, Guvernul (pe care doreşte să-l conducă şi atunci) va pune în dezbatere publică noua politică fiscală, dar nu a spus şi care anume va fi aceasta.
"Dacă prin politică fiscală înţelegem anumite cote procentuale ale impozitelor, cu siguranţă este previzibilă (atenţie, vorbesc din perspectiva unui economist din mediul privat) o creştere a taxelor, începând cu 1 ianuarie 2025", a explicat specialistul, pentru Newsweek.
"Nu spun că este o certitudine, dar este previzibilă, având în vedere uriaşul deficit bugetar şi presingul UE asupra României, de a reduce acest deficit, pentru că nu e normal să ai acel deficit", a continuat expertul.
De unde vin cei mai mulţi bani
Ce ar face Adrian Benţa, dacă ar depinde de el această politică fiscală?
Foto: Profimedia Images
"Aş umbla imediat la impozitele care aduc cei mai mulţi bani la buget. La TVA – era o discuţie de câteva luni că se majorează TVA de la 19%, la 21% sau la cât se majorează, mai mult sau mai puţin. Acei operatori economici care plătesc la buget 19% o să plătească şi 21%. Cine făcea evaziune la 19% va face şi la 21%. Aici se aduc cei mai mulţi bani", spune Benţa.
"Apoi, se pune problema să acţionez acolo unde (n.n.: tu, cumpărător) nu ai de ales: creşterile de accize la carburanţi (n.n.: acolo unde cererea este neelastică). Întotdeauna, aceasta a fost o soluţie. De asemenea, creşterile de accize la ţigarete", detaliază specialistul.
"Sigur, mergem şi în zona aceea, de vânzări la negru. Aici, autorităţile ar trebui să-şi pună întrebarea: dacă tot ne-am dotat cu casele de marcat fiscale, ce firmă îşi permite să bată un bon fiscal pe zi, pe casa de marcat, şi să păstreze un om sau programul de 8 ore? Trebuie verificat.
Economia gri, în vizor
Se mai pune problema combaterii acelor salarii "la gri". Ne punem întrebarea: oare un salariat care are 2.700 de lei pe cartea de muncă şi cumpără lunar de 5.000 de lei de unde are diferenţa de bani? Nu este vina salariatului, dar este o complicitate tacită. În acest moment, lipsa forţei de muncă calificate cam dictează în piaţă şi patronii fac ce pot ca să supravieţuiască.
Mai există zona aceea clasică de evaziune, în zona de băuturi alcoolice. Alcoolul, iarăşi, aduce mulţi bani. Legume-fructe, carmangerie, cerealele sunt în continuare zone care pot fi verificate. Începând de la micul vânzător de ţigări de la colţul blocului, la Piaţa Rahova, până la vânzările pe caiet.
Ne place sau nu, vânzările pe caiet din sate sau din localităţile mai mici generează evaziune fiscală. Sigur, întrebare e şi ce se întâmplă cu evazionistul. Poate că evaziunea fiscală pe care o face îi dă lui de mâncare, îl ţine în viaţă.
Fiind o politică fiscală, oricare dintre aceste direcţii poate fi accentuată mai mult sau mai puţin", a declarat Adrian Benţa.
