91 de trilioane de dolari. Ce este datoria globală de felul celei de pe vremea lui Napoleon. Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial (WEF), a oferit o perspectivă sumbră pentru economia globală.
Brende spune că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere scăzută, dacă nu vor fi aplicate măsurile economice adecvate.
91 de trilioane de dolari. Ce este datoria globală de genul celei de pe vremea lui Napoleon
Vorbind duminică la ”Întâlnirea specială pentru colaborare globală, creştere şi energie pentru dezvoltare” a WEF din Riad, Arabia Saudită, el a avertizat că rapoartele datoriilor globale sunt aproape de niveluri nemaivăzute din anii 1820 şi că există un risc de ”stagflaţie” pentru economiile avansate.
”Creşterea globală [estimare] în acest an este de aproximativ 3,2 [%]. Nu este rău, dar nu este ceea ce eram obişnuiţi – tendinţa de creştere a fost de 4% timp de decenii”, i-a spus el lui Dan Murphy de la CNBC, adăugând că există riscul unei încetiniri ca cea observată în anii 1970 în unele economii majore.
”Nu putem intra într-un război comercial, trebuie încă să facem comerţ unii cu alţii. Comerţul se va schimba şi lanţurile valorice globale — vor exista mai multe apropiate şi mai mult sprijin între prieteni — dar nu ar trebui să lăsăm copilul să se scurgă şi el odată cu apa de la baie...
Citeşte şi: Cum ar putea Standard & Poor's să trimită România spre faliment
Atunci trebuie să ne ocupăm de situaţia datoriei globale. Nu am văzut acest tip de datorie de la războaiele napoleoniene, ne apropiem de 100% din PIB-ul global în datorii”, a explicat el când a fost întrebat despre evitarea unei perioade de creştere scăzută.
El a spus că guvernele trebuie să analizeze cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale adecvate fără a intra într-o situaţie în care aceasta declanşează o recesiune, conform Fortune.
El s-a referit, de asemenea, la presiunile inflaţioniste persistente şi a spus că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru lumea în curs de dezvoltare.
Citeşte şi: Datoria Italiei, spre 140% din PIB. Cum se explică faptul că totuşi stă mai bine ca România
Avertismentul său vine cu un raport recent al Fondului Monetar Internaţional care a remarcat că datoria publică globală a crescut la 93% din PIB anul trecut şi era încă cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei.
FMI a estimat că datoria publică globală ar putea ajunge la 100% din PIB până la sfârşitul deceniului. Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, declarând că politica fiscală laxă în acestea din urmă pune presiune asupra dobânzilor şi dolarului care apoi cresc costurile de finanţare în întreaga lume, amplificând fragilităţile preexistente.
La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a ridicat uşor prognoza de creştere a economiei globale, spunând că aceasta s-a dovedit ”surprinzător de rezistentă”, în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor politicii monetare.
Cel mai mare risc
Acum se aşteaptă la o creştere a economiei mondiale de 3,2% în 2024, cu doar 0,1 puncte procentuale peste previziunile din ianuarie.
Brende de la WEF a declarat că cel mai mare risc pentru economia globală este acum ”recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind tensiunile recente Iran-Israel.
”Există atât de multă imprevizibilitate şi poţi scăpa cu uşurinţă de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi escaladat conflictul, am fi putut vedea un preţ al petrolului de 150 de dolari pe baril, peste noapte. Şi asta ar fi, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.
