Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor I
afirmă că în vara acestui an se va atinge borna de o mie de kilometri de autostradă și drum expres, el precizând că este „o premieră tristă”.
Oficialul a mai spus că până la finalul acestui an vor fi încheiate contracte pentru 1000 de kilometri de drum de mare viteză, în aşa fel încât să existe o predictibilitate în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii rutiere.
Alți 1000 de kilometri de drumuri de mare viteză. Scrioşteanu: ”Va fi un an cu premiere”
”Anul acesta va fi un an cu câteva premiere. În luna iunie, până la sfârşitul lunii, vom atinge prima mie de kilometri de drum de mare viteză, aici includem şi drumurile expres.
Citește și: Firma care a terminat cu 4 ani întârziere autostrada ce o ia la vale, încă două contracte de la stat
E o premieră tristă pentru că doar după treizeci şi ceva de ani atingem această cifră, doar că trebuia atinsă mult, mult mai demult. O altă premieră pe care vrem să o atingem până la sfârşitul anului o
reprezintă o altă mie de kilometri şi am vrea să atingem ţinta de o mie de kilometri cu contract de execuţie lucrări, adică să avem o predictibilitate pe următoarea mie.
În ultimii trei ani avem un trend pozitiv la transporturi pe rutier: avem din ce în ce mai multe contract e care merg bine şi din ce în ce mai puţine contracte care merg prost, asta şi datorită faptului că avem constructori care au învăţat”, a declarat Ionel Scrioşteanu sâmbătă, la Digi 24.
Citește și: Autostrăzile existente din România se lărgesc la 3 benzi pe sens. S-a anunțat anul inaugurării
Oficialul din Ministerul Transporturilor a precizat că anul acesta se vor cheltui aproximativ 16 miliarde de lei pentru infrastructură rutieră, în condiţiile în care suna cheltuită în anul 2019 a fost de aproximativ 2,7 miliarde de lei, el explicând că la nivelul companiei de drumuri productivitatea a crescut, potrivit news.ro.
În ceea ce priveşte faptul că România nu a reuşit în peste 30 de ani să construiască drumuri de mare viteză, Scrioşteanu admite că au existat fonduri, dar motivele au fost legate de incapacitatea administrativă şi de instabilitatea politică şi instabilitatea privind prioritizarea proiectelor la nivelul Ministerului Transporturilor.
Din aceste cauze, ani la rând la Ministerul Transporturilor până în anul 2019 „întotdeauna au fost rectificări negative şi de aici lipsa de performanţă şi lipsa de producţie în a avea autostrăzi”, adaugă Scrioşteanu.
