Călugăreanu a menționat și că a fost încheiat programul de modernizare cu Banca Mondială (sic! În realitate programul a eșuat lamentabil, după ce marea parte a banilor s-a dus pe studii de fezabilitate- n.red) și, ulterior, s-a simțit nevoia de a promova cât mai curând un mecanism alternativ.
„În sensul acesta a fost finalizată strategia de informatizare a ANAF care cuprinde în principal 14 proiecte cu termen de implementare 2020. Printre aceste proiecte aș vrea să menționez migrarea evidenței persoanelor juridice pe baza centrală, implementarea sistemului integrat de interconectare a caselor de marcat și, nu în ultimul rând, integrarea tuturor bazelor de date pe care le utilizăm în prezent dar și a celor pe care le dezvoltăm în cursul anului 2019 și respectiv 2020 cu componentă foarte importantă pe segmentul analizei de risc”, a declarat președinta ANAF.
Potrivit acesteia, implementarea analizei de risc reprezintă „cheia reformării întregii administrației fiscale din România”.
”În funcție de clasa de risc în care se încadrează contribuabilului, metodele noastre de intervenție vor fi diferențiate. Pentru cei din categoria risc fiscal mic și mediu vom transmite notificări și vom media problemele pe care le întâlnim, împreună cu contribuabilii. Pentru contribuabilii clasificați în categoria risc ridicat vom implementa metodele fermei și dure pe care le avem”.
Tot Călugăreanu a spus că, din păcate, în acest moment „ne confruntăm cu o practică ne-unitară și va trebui să luăm de urgență unele măsuri . O parte din procedurile interne le vom publica până la finele acestui an pe siteul ANAF”.
