Asocierea de firme turcești Cengiz-Mapa a câștigat licitația pentru tronsonul A1 Boița-Cornetu în decembrie 2022. CNAIR a semnat contractul pentru pentru cei 31,33 de kilometri ai celui mai dificil lot al celei mai importante autostrăzi pentru România în februarie 2022, iar proiectarea a început în iulie 2022, având termen de 15 luni pentru depunerea Proiectul pentru obținerea Autorizației de Construire (PAC), astfel încât la sfârșitul perioadei de 18 luni "toate activitățile de proiectare să fie finalizate" și "să poată fi demarate lucrările de execuție".
Până la 31 decembrie 2023, nu a fost obținută, însă, nicio autorizație de construire, potrivit Asociației Pro Infrastructură.
Tronsonul A1 Boița-Cornetu de 31,33 km lungime include în jur de 50 de poduri și viaducte, 7 tuneluri, din care cel mai mare de 1,6 km (Câineni), dar și 3 spații de servicii și un ecoduct (supratraversare pentru animale, zona Lazaret). Valoarea contractului este de 4,25 miliarde de lei, fără TVA, aproximativ 910 milioane euro.
Pe de altă parte, Cengiz Holding, corporația turcească din care face parte și firma de infrastructură Cengiz care s-a asociat cu Mapa pentru construcția lotului 2 al A1 Sibiu-Pitești, este client de bază la firma de consultanță privată înființată de Victor Ponta, consilierul onorific al premierului Marcel Ciolacu, la începutul lui 2021 (VP Projects Advisers). Ponta încasează neîntrerupt, de doi ani, câte o sută de mii de lei pe lună din acest parteneriat.
Citește și: „Caracatița” serviciilor de consultanță cu ajutorul căreia Victor Ponta a făcut primul milion
Autostrada Sibiu-Pitești mai așteaptă. Turcii consiliați de Ponta, dar și statul, întârzie proiectul
„Începem și cu sapa sau stăm doar cu Mapa? Așteptată cu sufletul la gură de o țară întreagă, Secțiunea 2 a Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești ar trebui să vadă startul în teren în acest an, dar la noi nu e niciodată simplu.
Este cel mai dificil tronson de autostradă contractat: 31,33 kilometri și 4,25 miliarde lei plus TVA pentru lucrări prin peisaje ca-n Alpi, 7 tuneluri, vreo 50 de viaducte, poduri și pasaje, păduri întregi de tăiat și mutat, acces teribil de greu prin creierii munților croșetând pe lângă Olt, calea ferată și DN7.
Contractul semnat cu asocierea turcă Mapa-Cengiz în 07.02.2022 are ordin de începere dat în 01.07.2022 și specifică negru pe alb ca depunerea PAC, Proiectul pentru obținerea Autorizației de Construire (AC), să se facă în 15 luni astfel încât la sfârșitul perioadei de 18 luni "toate activitățile de proiectare să fie finalizate" și "să poată fi demarate lucrările de execuție".
Citește și: Ponta, consultanță de 350.000 lei pentru chinezii care cresc porci în România. Serviciile, la secret
Dar la 31.12.2023 nu avem nici urmă de AC, deci nu putem băga excavatoarele. Unde este blocajul? Probleme birocratice de tot felul, cum ar fi accesul în păduri pentru forajele geotehnice.
În țara în care pădurile se fură... ca-n codru, este teribil de greu să le tai legal. Forajele geotehnice au fost efectuate peste tot pe unde nu erau copaci. Nu a fost rezolvat accesul pe zonele forestiere, adică pe aproximativ o treime din traseul autostrăzii, la 18 luni de la ordinul de începere”, notează specialiștii Asociației Pro Infrastructură pe Facebook.
„Miracol”, dacă turcii de la Cengiz-Mapa vor respecta termenul de 50 de luni pentru A1 Boița-Cornetu
„Dar să nu găsim scuze, ci soluții. Sunt măcar două-trei portaluri din totalul de 14 și cu siguranță vreo 2-3-10 poduri din cele 50 de pe lot unde nu avem copaci și/sau alte blocaje birocratice majore.
La fel ca în foarte multe alte cazuri, antreprenorul poate veni în CNAIR cu documentația (PAC) necesară emiterii autorizației de construire parțiale ca să se pornească... ceva. Iar în paralel să se rezolve și pașii administrativi mai dificili. Altfel se pierde din ce în ce mai mult timp.
Ar fi un MIRACOL ca termenul de execuție de 50 de luni să fie respectat. De fapt, cu lentoarea turcilor de la Mapa-Cengiz și cu obișnuita fugă de răspundere din CNAIR și MT, mare minune să fie gata autostrada până în 2030, adică în mai puțin de 7 ani, darămite în 4 și ceva cât cere contractul!”, spun specialiștii Asociației Pro Infrastructură.
Citește și: Soții Ponta au intrat în politică cu darul de la nuntă. Azi, sunt milionari, au trei vile, magazine
Cum a încasat Victor Ponta aproximativ 390.000 de euro de la Cengiz Holding
Corporația turcească Cengiz Holding este client de bază la firma de consultanță privată înființată de Victor Ponta la începutul lui 2021 (VP Projects Advisers). Consilierul lui Ciolacu încasează neîntrerupt, de doi ani, câte o sută de mii de lei pe lună din acest parteneriat .
Compania lui Ponta facturează direct către o filială minieră de aici a grupului turc, Cuprumold Mining SA. Aceasta e fosta societate de stat Moldomin, care administrează zăcământul de cupru de la Moldova Nouă, al doilea ca mărime din România, estimat la aproximativ un miliard de euro.
Numai în ultimii doi ani, Cengiz Holding a pompat astfel aproximativ 390 de mii de euro (1,9 milioane lei) în firma lui Victor Ponta. Suma a fost defalcată în 18 plăți:
- 11 facturi plătite de Cuprumold Mining în 2022. Total: 1.183.914 lei
- 7 facturi plătite de Cuprumold Mining până în iulie 2023 (inclusiv). Total: 691.460 lei
- Suma medie facturată de Ponta către Cuprumold Mining este de 98 de mii de lei (19.700 euro). Excepție face noiembrie 2022, când firma lui Ponta încasează dublu (196.814 lei).
Ciolacu îi ia apărarea lui Ponta
Într-un răspuns pentru Newsweek România, premierul Ciolacu i-a luat apărarea lui Victor Ponta:
„Nu cunosc activitatea societății comerciale la care Victor Ponta este asociat. Știu de la domnul consilier onorific Victor Ponta că această firmă nu a avut și nu are contracte cu instituții publice sau cu societăți cu capital de stat”.
Surse politice au declarat pentru Newsweek România că, în spatele ușilor închise, Ciolacu a avut o discuție mai aprinsă cu Ponta în care i-a reproșat acestuia că nu l-a informat despre afacerile sale cu compania turcească.
Întrebat dacă premierul i-a reproșat că și-a promovat afacerile private la nivel guvernamental, Ponta spune că nu a avut nici o discuție pe acest subiect cu Ciolacu:
„Nu am avut niciodată cu premierul Marcel Ciolacu vreo discuție despre activitatea firmei mele private atât timp cât aceasta nu a avut și nu are relații contractuale cu instituiții publice și societăți cu capital de stat.
Întrebarea dvs. este o polemică pur politică, având un caracter tendențios și speculativ, reprezentând o opinie subiectivă fără nicio legătură cu fapte sau elemente reale. Nu dețin nicio funcție politică în Guvernul României și nu doresc să vă răspund la întrebări politice”.
“De la preluarea mandatului de prim-ministru, am în program în mod constant întâlniri cu reprezentanții companiilor private care fac investiții semnificative în economia românească.
La Cabinetul Prim-Ministrului, am primit o solicitare oficială din partea Societății Comerciale care a cumpărat licența de exploatare de la Moldova Nouă (n.r. Moldomin SA deținută de Eti Bakîr).
Întrevederea cu reprezentanții companiei, la care a participat și ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, a avut loc în data de 27 iulie 2023.
La acea dată, domnul Victor Ponta nu ocupa funcția de consilier onorific.
Nimeni nu impune premierului sau miniștrilor cu ce companii să se întâlnească. Aceste întâlniri au ca unic criteriu investițiile făcute în România de diverse companii private.
Nu cunosc ce contracte cu firme private a avut în anii precedenți societatea la care domnul Victor Ponta este acționar”, potrivit liderului PSD Marcel Ciolacu.
Cine este Cengiz Holding
Cengiz Holding A.S. este un conglomerat turc, cu interese majore în construcții, energie, minerit și turism, deținut de Mehmet Cengiz.
În ceea ce privește domeniul construcțiilor de infrastructură, după ce a realizat multe proiecte importante în Turcia și în întreaga lume, cu un parc de echipamente uriaș și o experiență de aproape jumătate de secol, Cengiz İnșaat continuă să construiască autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, metrouri, baraje, centrale electrice și proiecte de infrastructură urbană într-o zonă geografică largă, din Azerbaidjan până în Kazahstan, din Europa de Est până în Orientul Mijlociu, potrivit site-ului companiei.
Cengiz İnșaat este partener de proiect și operator al Aeroportului din Istanbul, cea mai mare investiție din sectorul privat din Turcia realizată într-un singur punct.
Până în prezent, compania a finalizat 43 de kilometri de tuneluri în străinătate și peste 260 de kilometri în total, cu 29 de kilometri de tuneluri în străinătate și 75 de kilometri în total în curs de execuție.
După ce a finalizat proiecte în Azerbaidjan, Kazahstan, nordul Irakului, Kuweit, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Slovenia, Croația, Slovenia și România, compania urcă an de an pe lista ENR (Engineering News Record) "Top 250 International Contractors".
Cengiz İnșaat a dat recent startul construcției Coridorului 5C în nordul Bosniei și Herțegovinei, cel mai lung proiect de autostradă licitat vreodată.
Printre proiectele majore ale companiei, atât pe plan intern, cât și în străinătate, se numără Aeroportul Istanbul, metroul Gayrettepe, tunelul Zigana, autostrada Marmara Nord și barajul Ilısu din Turcia, drumul Karabakh Victory Road, autostrada Ahmadbayli-Fuzuli-Shusha, barajul Nakhchivan Vayxir și barajul Shamkirchay din Azerbaidjan, autostrada Aktobe-Martuk și coridorul de transport CAREC secțiunile Zhambyl și Mangystau din Kazahstan, Autostrada Ljulin-Daskalovo și calea ferată Elin-Pelin Kostenets în Bulgaria, Coridorul 5C secțiunile Vlakavo-Tarcin și Poprikuse-Nemila și tunelul Zenica în Bosnia și Herțegovina, Aeroportul Internațional Hawler și drumul Altun Köprü în nordul Irakului, Terminalul Aeroportului Internațional T4 și infrastructura orașului Al Mutla în Kuweit, Tunelul Karawanks în Slovenia, calea ferată Križevci - Koprivnica în Croația și autostrada Sibiu-Pitești în România.
