În 2023, România va continua să fie lider în regiune, în ceea ce privește plățile pentru PNRR, dar investiţiile străine directe și fondurile europene nu vor acoperi integral deficitul.
România, campion al rezilienţei economice
Unicredit CEE Quarterly estimează o inflație de 7,4% pe an, la sfârșitul anului 2023, și de 5,3% pe an, la sfârșitul anului viitor. Condițiile monetare s-au relaxat anul acesta, din cauza lichidității slabe existente în piaţă, cu scăderi de dobândă la 5%, așteptate anul viitor.
Jumătate din nevoile de finanțare ale pieței au fost acoperite în trimestrul I al acestui an. BNR ar putea permite monedei euro să ajungă la 5,00 lei - 5,10 lei, mai târziu, anul acesta.
România este un campion al rezilienței în CEE, spune Unicredit. "Ne îmbunătățim prognoza de creștere a PIB la 2,9%, în 2023, și la 4,4%, în 2024", afirmă banca, detallind apoi datele chestiunii.
Suntem cu 1,7% mai buni decât se credea
"În 2022, România a depășit o performanță de creștere în Europa Centrală şi de Est, poziție subliniată de un sfârșit de an mult mai puternic decât egalii săi regionali", afirmă specialiştii.
Cu un report de 1,7% în acest an, Unicredit şşi-a îmbunătăţit prognoza de creștere a PIB, pentru România, la 2,9%, "deși revizuirile PIB sunt volatile și ar putea afecta previziunile viitoare", atrag atenţia experţii bancari.
"Chiar dacă creșterea PIB a scăzut în T1 2023, comparativ cu T4 2022, economia românească a evitat probabil o recesiune tehnică, printr-o combinație între investiții publice mai mari și cererea consumatorilor", explică Unicredit.
Românii, consumerişti la greu
"Ne așteptăm ca consumul să crească mai rapid decât în Europa Centrală, în acest an, fiind mai puțin afectat de ratele mai mari ale dobânzilor, deoarece majoritatea ratelor la credite se resetează cu o întârziere de șase luni", previzionează banca.
Probabil că indicele de referință pentru împrumuturile pentru gospodării va atinge vârful, la mijlocul acestui an, apoi va scădea, deoarece BNR a lăsat ca ratele interbancare să scadă sub rata de politică monetară mai devreme decât similarii săi.
Citeşte şi: Unicredit prognozează că creşterea economică a României va frâna anul acesta la 1,3%
Creșterea mai rapidă a salariilor reale decât în majoritatea țărilor UE-CEE ar putea atenua scăderea consumului, alături de 1% din PIB în economii în exces, realizate în T4 2022, când microîntreprinderile și persoanele care desfășoară activități independente au plătit dividende considerabile, înainte de o creștere a impozitelor, în acest an.
Suntem lideri la banii din PNRR, deşi am primit doar o tranşă
Investițiile publice au fost cea mai mare surpriză pozitivă, în ceea ce priveşte creșterea României, anul trecut. Guvernul a sporit cheltuielile pentru infrastructură din buget și din preluarea fondurilor UE.
România este lider în regiune la banii primiți din PNRR (2,7 miliarde de euro în împrumuturi și 3,6 miliarde de euro în granturi), deși a reușit să primească doar o tranșă, dintre cele două programate pentru anul trecut.
Citeşte şi: Unicredit Bank a primit prima amendă din România pentru nerespectarea GDPR-ului
Unicredit se aşteaptă ca plățile să continue în anul 2023, în conformitate cu politica de plată mai flexibilă a CE, deși fondurile condiționate de reforma pensiilor ar putea fi pierdute.
Scenariile politice
La sfârşitul lunii mai, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, ar trebui să preia funcţia de premier de la Nicolae Ciucă, preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL). (Aşa cum am mai spus şi altă dată: analiza aceasta dovedeşte că occidentalii ştiu exact ce se întâmplă în România, "la picătură", cum s-ar spune.)
Trimestrul trecut, Unicredit a evidenţiat "o oarecare divergență în agendele politice ale celor două partide, care a crescut și mai mult, în ultimele luni". Dacă rotația premierilor nu are loc, banca se aşteaptă la mai multe scenarii, în ordinea probabilității:
1. O rotație ulterioară;
2. Un guvern tehnocrat, cu sprijin limitat, atât din partea PSD, cât și a PNL;
3. Alegeri anticipate, care ar fi un pariu cu mare risc pentru PNL, ale cărui cifre din sondaje au fost volatile.
Primele două scenarii ar avea un impact limitat asupra perspectivelor fiscale. Al treilea ar muta unele cheltuieli din anul 2024 în anul 2023, deficitul bugetar din 2023 rămânând peste 5% din PIB, în acest scenariu.
