Brânza românească a ajuns mai ieftină decât cea din Ungaria. Cum se explică? Ungaria era până de curând un exemplu pentru România.
Când mergi cu maşina spre Occident, ca român, treci prin Ungaria şi vezi diferenţele. Încă. Ele există în continuare, dar România atacă puternic, pe tot mai multe fronturi.
Brânza românească s-a făcut mai ieftină decât cea din Ungaria. Cum se explică?
De exemplu, este evident că reţeaua de autostrăzi a vecinului nostru vestic este mult mai amplă, dar asta nu înseamnă că toate lucrurile sunt în roz.
Pe frontul alimentelor de bază însă, România a depăşit Ungaria, la multe categorii de alimente de bază, în sensul că multe preţuri sunt mai scăzute.
Newsweek România a calculat comparativ preţul a 14 alimente de bază – indiferent de ce înseamnă legal asta şi cum este numit acest gen de alimente în cele două state.
Citeşte şi: Brânza, legumele, carnea se vor ieftini puternic în supermarket. Cu o singură condiție
Un preţ mai scăzut nu înseamnă neapărat un lucru bun. El poate să ducă sau nu la profituri mai mici pentru actanţii economici. Depinde despre ce produs este vorba, cum este el nişat pe piaţă.
De exemplu, de regulă, reţelele de hypermarketuri se bazează pe marjă foarte mică şi vânzări de unităţi mari de produs.
Pe măsură ce te duci spre micile magazine de cartier însă forţa de obţinere a unui discount scade, iar atunci preţurile pe unitatea de produs cresc.
Citeşte şi: Mâncarea tradițională românească i-a dat pe spate pe turiștii francezi veniți în Bucovina
Pe de altă parte, se observă că, acolo unde mediul de business lucrează normal, de regulă preţurile sunt mai bune în România. De regulă, nu întotdeauna.
Motivul ar fi acela că intervenţiile cu mercuriale de preţuri au fost mai agresive în Ungaria, iar această politică de plafonări a Cabinetului Viktor Orban a mărit finalmente preţurile.
Se observă că la lapte de exemplu Ungaria ne depăşeşte. Acesta e motivul pentru care firmele de lactate din România preferă laptele-spot din Ungaria. Este o chestiune de structură a producţiei.
Citeşte şi: "Sardeluţa marinată"', produs românesc recunoscut şi protejat în Uniunea Europeană. Cum se prepară
În cazul merelor, motivul pentru care România stă mai bine este că în România sunt pe piaţă foarte multe mere din Polonia, subvenţionate de Varşovia, care le face foarte competitive.
Unul dintre motivele longevităţii politice a lui Viktor Orban este acesta: a livrat prosperitate, iar ungurii, implicit, de regulă, i-au spus: “Ne laşi să o ducem bine, te lăsăm să dansezi peste ţară”.
Ungaria are acum 26 de autostrăzi (13 autostrăzi şi alte 13 drumuri expres), dintre care 12 au fost finalizate, adică au ajuns la lungimea lor maximă.
Inflaţie, dar lipsă de autostrăzi
Despre România, e greu să spui câte autostrăzi are. După legea comunistă (care definea autostrada ca un drum pe patru benzi, cu despărţitor central, care te duce dintr-o frontieră în alta), România nu are nici una.
Are în schimb multe tronsoane de autostradă, unele finalizate, altele nu. E de-ajuns să fie gata un astfel de tronson, că imediat vine Guvernul şi spune: “Am mai finalizat o autostradă. E între Timişoara şi Arad!”.
În România, în prezent, ar fi gata 1,114.74 km de autostrăzi în serviciu (din care 1,024.14 de autostrăzi şi 90.6 km de drumuri expres).
Îi batem la preţul carburanţilor
Ungaria, spre comparaţie, are aproape 1800 de kilometri de autostrăzi, pe care se plăteşte taxă, şi se îndreaptă acum spre 2.000 km.
În schimb, când vine vorba despre preţul carburanţilor, mai nou, lucrurile stau invers. Mai nou, pentru că, în urmă cu câţiva ani, Bulgaria şi Ungaria aveau preţurile la carburanţi mai bune.
Din acest motiv, transportatorii care veneau dinspre Turcia şi Bulgaria şi mergeau spre Occident făceau plinul în Bulgaria, alergau pe cel mai scurt traseu posibil prin România şi mai puneau motorină în Ungaria.
Calcule
Un camion are de regulă două rezervoare: unul de 700 de decametri cubi, adică 700 de litri, iar celălat de 500 dm cubi. La unele mărci, consumul de motorină poate să ajungă la 30 l la suta de kilometri.
Distanţa rutieră dintre Calafat şi Nădlac 2 este de 405 km. Este evident că un camion poate să nu pună motorină în România, de asemeni în Ungaria, în funcţie de preţul care este în aceste state, la un moment dat.
Este evident şi că, venind din Turcia sau Grecia, dacă va fi cazul, un camionagiu va putea să sară şi peste Bulgaria, şi peste România, din punctul de vedere al capacităţii rezervorului de motorină.
Schimbare
Acum, lucrurile s-au schimbat. Nu numai că transportatorii fac plinul în România şi fug de pompele de carburanţi din Ungaria, dar ungurii din estul ţării vin să facă plinul peste frontieră, în România.
Nu că Bulgaria nu ne-ar depăşi în continuare. Dar iarăşi lucrurile sunt mai complexe: de la falimentul din 1998, Bulgaria a fost sub consiliu monetar.
Politica macroeconomică a fost aparte. Preţurile la utilităţi, accizele, taxele şi impozitele, în general, au rămas foarte jos, pe potriva sărăciei vecinului nostru sudic. Aşa se explică aceste preţuri foarte scăzute ale carburanţilor.
