Agenţia Fitch Ratings a păstrat ratingul României BBB-, cu perspectivă negativă, dar atrage atenţia asupra riscurilor la care este supusă ţara noastră, în perioada care urmează.
Spusele lui Călin Georgescu sunt menite să stârnească îngrijorare, pentru că el atacă mediul de business din România. De exemplu, doreşte ca investitorii străini să poată să deschidă o afacere în România numai dacă statul deţine 51% dintre acţiuni.
Mai apoi, pe criteriul politic, Fitch Ratings spune lucruri care au legătură directă cu dezastrul care s-ar produce dacă omul Rusiei ar ajunge în fruntea statului român.
Călin Georgescu ar putea trimite România la rating junk. Avertismentul Fitch Ratings
Două observaţii ale Fitch ies în evidenţă:
Prima: "Perspectivele negative (n.n.: la care se referă agenţia de rating) reflectă combinația dintre deteriorarea semnificativă a finanțelor publice și o încetinire semnificativă a creșterii în 2024 și efectul advers probabil al incertitudinii politice sporite, asupra perspectivelor de consolidare fiscală".
Aici sunt două componente: criteriul economic - în prima parte (deteriorarea finanţelor publice şi îăncetinirea creşterii economice) şi criteriul politic - în a doua parte (incertitudinea politică sporită).
Ce înseamnă aceasta aflăm în continuare de la Fitch: „Incertitudinea politică a crescut de la sfârșitul anului 2024".
Citeşte şi: OFICIAL Deficitul bugetar al României a crescut cu 12.500.000.000 € în anul electoral 2024
Ce s-a petrecut atunci? Simplu: "Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, din cauza presupusei ingerințe străine, în urma victoriei surprinzătoare în primul tur a candidatului populist Călin Georgescu".
"Noile alegeri prezidențiale sunt programate pentru mai 2025", explică Fitch, "deciziile Curții Constituționale privind eligibilitatea candidaților, inclusiv cea a domnului Georgescu, fiind investigate în prezent", în evoluţii "care urmează până la jumătatea lunii martie”.
Oamenii aceştia ştiu cu exactitate ce se întâmplă în România. Apoi Fitch Ratings revine la criteriul economic:
Citeşte şi: Deficitul bugetar zdruncină economia. S&P a redus ratingul României de la „Stabil” la „Negativ”
„Deficitul bugetar al României a fost de 8,7% din PIB, în 2024, potrivit datelor preliminare. Acesta a depășit atât ținta anterioară a Guvernului (5% - în Programul de convergență din primăvara anului 2024), cât și deficitul bugetar excesiv precedent, de 6,5%, în 2023".
Deteriorarea fiscală mai mare decât cea așteptată, explică agenţia de consultanţă, reflectă în principal "creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv a salariilor din sectorul public", ca și "creșterile nefinanțate ale pensiilor cu scop preelectoral", exact aşa cum au atras atenţia experţii independenţi.
"Impactul pe întregul an al majorării pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga presiunilor fiscale în acest an, făcând consolidarea fiscală și mai dificilă”, explică Fitch.
Citeşte şi: Călin Georgescu își cheamă susținătorii radicalizați să răstoarne democrația: Sistemul se va prăbuși
Aceasta înseamnă că "Impactul pe întregul an al majorării pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga presiunilor fiscale, în acest an, făcând consolidarea fiscală și mai dificilă”.
Consolidarea aceasta fiscală înseamnă, pe cât posibil, scăderea cheltuielilor Guvernului - este vorba despre plăţile sociale imense făcute de mai multe guverne, de-a lungul anilor, combinată cu creşterea veniturilor.
Călin Georgescu ar putea trimite România la rating junk. Avertismentul Fitch Ratings - Foto: INQUAM PHOTOS/Octav Ganea
Dacă un preşedinte de factura lui Călin Georgescu este ales de români, România va fi retrogradată la ratingul junk cel mai bun - BB+ cu perspectivă pozitivă. La junk sunt de ani buni Turcia sau Rusia, state cu probleme economice imense.
Citeşte şi: Călin Georgescu face Strategia Durabilă a României cu traducătorul și secretarul lui Ceaușescu
Dacă acest lucru se va întâmpla, România este în pericol să nu mai poată să plătească pensiile şi salariile bugetare. Acestea oricum sunt ca şi îngheţate, având în vedere că datoria publică a sărit de 55%.
Asta înseamnă că de exemplu indexarea pensiilor, de la 1 septembrie, nu se poate face. Şi chiar dacă s-ar putea face, ea ar pune într-o dificultate şi mai mare Guvernul, pentru că va întinde iar deficitul bugetar peste ţinta vizată anul acesta.
Aceasta este foarte ambiţioasă: 7%.
