Câţi ani i-ar trebui României pentru a-şi reduce deficitul bugetar excesiv. România ar putea avea nevoie de şapte ani pentru a reduce deficitul bugetar, până la ţinta prevăzută în regulile Uniunii Europene.
Aşa a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. E a mai arătat că Guvernul se confruntă cu rezistenţa opiniei publice, când e vorba de reduceri de cheltuileli în an electoral.
Câţi ani i-ar trebui României pentru a-şi reduce deficitul bugetar excesiv
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a apreciat că un regim de reduceri bugetare anuale echivalente cu 0,5% din PIB, conform noilor reguli fiscale ale UE, reprezintă o provocare „foarte dificilă”.
Cel mai probabil România va avea nevoie de cei şapte ani prevăzuţi de cadrul fiscal pentru a reduce deficitul bugetar până la 3% din PIB, de la un nivel de 5% din PIB prognozat pentru acest an, un ritm mai lent decât se preconiza iniţial.
„Pur şi simplu nu ştiu dacă o ajustare mai importantă este posibilă pentru noi. Este un an electoral, iar reducerile de cheltuieli sunt un subiect sensibil în ţara noastră”, a spus Marcel Boloş într-un interviu pentru Bloomberg, conform Agerpres.
Citeşte şi: Economia României nu „duduie” decât la Guvern. Ce spune Banca Mondială și care e situația globală
Guvernul condus de Marcel Ciolacu a aprobat două majorări de pensii, pentru acest an, precum şi salarii mai mari pentru profesori şi este posibil să se confrunte cu presiuni vizând majorarea salariilor şi din partea personalului de sănătate şi poliţie, ceea ce ar însemna noi cheltuieli, mai arată Bloomberg.
Cu toate acestea, Marcel Boloş afirmă că veniturile din taxe vor fi majorate în acest an graţie măsurilor de combatere a fraudelor fiscale şi îmbunătăţirii colectării veniturilor prin implementarea tehnologiei digitale.
Chiar şi acest orizont bugetar de şapte ani depinde dacă agenţiile de rating vor considera cheltuielile electorale drept sustenabile şi vor amâna posibile retrogradări.
Citeşte şi: 11 miliarde de euro deficit bugetar. Care este limita de la care nu se mai pot mări pensiile
Deşi UE a introdus o anumită flexibilitate când vine vorba de regulile fiscale, agenţiile de rating ar putea să nu fie la fel de indulgente dacă planurile de cheltuieli vor fi anunţate fără o imagine clară cu privire la venituri, a subliniat Boloş.
România, care este vizată de o procedură de deficit excesiv încă înainte de pandemie, are cel mai mic rating din categoria „investment grade” (recomandat pentru investiţii - n.r.) cu perspectivă stabilă din partea tuturor celor trei mai agenţii de rating.
Foto: Public Domain Pictures
Fitch Ratings are programată o revizuire a ratingului România, chiar săptămâna viitoare. „Am vorbit cu agenţiile de rating, care ne-au avertizat cu privire la majorările de cheltuieli publice, în contextul mai larg al unui an electoral.
Puncte slabe - puncte tari
Le-am îndemnat să ia în calcul punctele tari ale României, în comparaţie cu ţările care beneficiază de un rating similar, precum nivelul ridicat al investiţiilor şi datoria publică scăzută”, a precizat ministrul Finanţelor.
Dacă agenţiile de rating downgradează România, următorul rating la care poate ajunge este cel mai bine poziţionat rating junk. Într-un astfel de moment, România va începe să aibă mari probleme să facă împrumuturi pe pieţele externe.
Dacă vor începe aceste probleme, efectul va fi că plăţile enorme către populaţie, pe salarii bugetare, pensii şi ajutoare sociale, vor fi plătite cel puţin cu dificultate.
