Comisia şi-a încheiat evaluarea pentru 21 dintre cele 22 de planuri pe termen mediu prezentate şi consideră că din cele 21 de planuri 20 îndeplinesc cerinţele noului cadru şi stabilesc o traiectorie bugetară credibilă pentru a asigura că datoria statelor membre respective este plasată pe o traiectorie descendentă sustenabilă sau menţinută la niveluri prudente, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Pentru următoarele state membre: Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia, Comisia recomandă Consiliului să aprobe traiectoria cheltuielilor nete inclusă în planuri.
În cazul Ţărilor de Jos, Comisia a propus Consiliului să recomande o traiectorie a cheltuielilor nete conformă cu informaţiile tehnice pe care Comisia le-a transmis în iunie. Executivul comunitar evaluează încă planul pe termen mediu al Ungariei.
Comisia Europeană a anunțat care este traiectoria datoriilor pe care le are România
Pentru cinci dintre cele 20 planuri pe termen mediu care au fost evaluate pozitiv de Comisie, traiectoria cheltuielilor nete se bazează pe o prelungire a perioadei de ajustare de la patru la şapte ani.
Prelungirea este susţinută de un set de angajamente în materie de reformă şi investiţii incluse în planuri. În toate cele cinci cazuri, Executivul comunitar a evaluat că măsurile incluse în planuri îndeplineau criteriile pentru a justifica o prelungire. Este vorba despre planurile pe termen mediu ale Finlandei, Franţei, Italiei, Spaniei şi României.
Citește și: Ce a făcut România pentru eliminarea vizei pentru SUA? Când se va întâmpla acest lucru?
Noul cadru sprijină statele membre în atingerea stabilităţii macroeconomice, a creşterii economice şi a sustenabilităţii bugetare, elemente esenţiale pentru forţa economică a UE în actualul context mondial dificil. De asemenea, noul cadru încurajează reformele şi investiţiile care vor pune bazele stabilităţii economice pe termen lung şi ale creşterii durabile. În cele din urmă, el contribuie la construirea unei economii a UE mai reziliente, mai echitabile, mai competitive şi mai sigure, în beneficiul cetăţenilor.
Pachetul de toamnă al semestrului european este anunţat într-un moment în care economia UE revine la o creştere modestă după o perioadă prelungită de stagnare.
În perspectivă şi în paralel cu eforturile statelor membre de a continua realizarea ajustărilor bugetare în funcţie de necesităţi, se preconizează că investiţiile publice se vor intensifica în 2025 în aproape toate statele membre, cu o contribuţie semnificativă din partea Mecanismului de redresare şi rezilienţă NextGenerationEU şi a fondurilor UE în mai multe state membre.
Care sunt normele bugetare
Noul cadru de guvernanţă economică stabileşte norme bugetare mai simple şi mai transparente. El utilizează un indicator operaţional unic, şi anume traiectoria multianuală a cheltuielilor nete ale statului membru, facilitând urmărirea conformităţii. Cadrul introduce, de asemenea, o supraveghere bazată pe riscuri adaptată situaţiei bugetare individuale a fiecărui stat membru şi permite o ajustare bugetară mai treptată dacă este susţinută de reforme şi investiţii specifice.
Noul cadru permite o reducere treptată şi realistă a nivelurilor datoriei publice, care au crescut semnificativ în urma pandemiei de COVID-19 şi a crizei energetice ulterioare. Finanţele publice solide reprezintă o condiţie prealabilă pentru stabilitatea macroeconomică şi pentru o creştere economică durabilă.
În conformitate cu noul cadru, toate statele membre includ în planurile lor pe termen mediu reforme şi investiţii care se aliniază priorităţilor şi provocărilor comune ale UE identificate în recomandările specifice de ţară în contextul semestrului european. Printre acestea se numără tranziţia verde şi tranziţia digitală, rezilienţa socială şi economică, securitatea energetică şi consolidarea capabilităţilor de apărare.
Planurile pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a noului cadru de guvernanţă economică. Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă şi de investiţii creează un proces coerent şi raţionalizat.
De asemenea, Comisia a evaluat proiectele de planuri bugetare pentru 2025 prezentate de 17 state membre din zona euro şi a examinat dacă acestea reprezintă măsuri adecvate într-o primă fază pentru punerea în aplicare a planurilor respective pe termen mediu.
Citește și: Conflict diplomatic: Finlanda confiscă proprietăți rusești în sprijinul Naftogaz, Rusia amenință
Evaluarea de către Comisie a proiectelor de planuri bugetare se axează pe creşterea cheltuielilor nete în perioada 2024-2025, analizând dacă cheltuielile nete se încadrează în plafoanele stabilite în planurile pe termen mediu ale statelor membre, cu condiţia ca astfel de planuri să fie disponibile şi să fie considerate conforme cu noul cadru.
Se consideră că opt state membre din zona euro respectă recomandările bugetare, în timp ce şapte nu le respectă integral, unul nu le respectă şi unul riscă să nu le respecte: Grecia, Cipru, Letonia, Slovenia, Slovacia, Italia, Croaţia şi Franţa sunt evaluate ca respectând recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete se vor încadra în plafoane.
De asemenea, Estonia, Germania, Finlanda şi Irlanda sunt evaluate ca nerespectând pe deplin recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete anuale (Finlanda, Irlanda) şi/sau cumulate (Estonia, Germania, Irlanda) vor depăşi plafoanele respective.
