Pandemia a perturbat funcţionarea serviciilor medicale la nivel global şi a declanşat cea mai gravă criză economică de după anii 1930, afectând şi mai mult situaţia precară în care se aflau sute de milioane de oameni, cărora le-a fost şi mai greu să plătească pentru asistenţă medicală, se afirmă într-un comunicat comun publicat de cele două organizaţii.
„Toate guvernele trebuie să reia imediat şi să accelereze eforturile pentru a se asigura că fiecare dintre cetăţenii lor poate să aibă acces la servicii medicale fără să se mai teamă de consecinţe financiare”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
El a îndemnat guvernele lumii să îşi concentreze atenţia asupra sistemelor de sănătate şi să rămână angajate pe calea care duce spre asigurarea medicală universală, un concept definit de OMS în virtutea căruia orice persoană ar trebui să aibă acces la serviciile medicale de care are nevoie, fără să întâmpine dificultăţi financiare.
Asigurările de sănătate reprezintă o chestiune politică majoră în Statele Unite, una dintre puţinele ţări industrializate care nu a adoptat o asigurare universală pentru cetăţenii săi.
Pe plan global, pandemia de COVID-19 a agravat şi mai mult această chestiune, iar programele de vaccinare au înregistrat un regres pentru prima dată în ultimii 10 ani, în timp ce numărul deceselor cauzate de tuberculoză şi malarie a crescut.
„Într-un context fiscal marcat de constrângeri, guvernele trebuie să facă alegeri dificile pentru a proteja şi a creşte bugetele pentru sănătate”, a declarat Juan Pablo Uribe, director global pentru sănătate, nutriţie şi populaţie în cadrul Băncii Mondiale.
